Doi ani de creștere sub 1% și un deficit care se îndreaptă spre 6% din PIB. Viceguvernatorul BNR Cosmin Marinescu: „Scopul nu este să prevenim eșecul cu orice preț, ci să prevenim distrugerea de valoare prin întârziere”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Economia României își schimbă motorul: modelul de creștere bazat pe consum și pe deficite publice „cedează locul” unuia în care investițiile și capitalul privat trebuie să tragă, spune viceguvernatorul BNR Cosmin Marinescu. Cifrele cu care a deschis, pe 24 septembrie, un summit european dedicat companiilor în dificultate, găzduit de banca centrală: creștere sub 1% în 2024 și 2025, inflație coborâtă peste vară de la peste 10% la circa 6% și un deficit bugetar care se îndreaptă spre aproximativ 6% din PIB pe întregul an. Mesajul central însă e despre firmele care pierd bani: o pierdere recunoscută costă, una pasată mai departe costă mai mult.
Cuprins:
Motorul vechi al economiei nu mai trage
Cosmin Marinescu descrie momentul ca pe o „reechilibrare economică necesară” - „de fapt, un turnaround economic mai amplu”. Cu alte cuvinte, nu e vorba doar de a aștepta cifre mai bune, ci de a schimba felul în care crește economia.
„Un model de creștere economică bazat pe consum și deficite publice cedează locul unui nou model, în care investițiile și capitalul privat trebuie să joace un rol mai mare”, a spus viceguvernatorul.
Contextul nu ajută: „incertitudinea a devenit regula, nu excepția”, a arătat el, cu tensiuni geopolitice, stres climatic și riscuri noi care pun la încercare modelele de afaceri din toată Europa.
Cifrele: creștere anemică, inflație înjumătățită, deficit spre 6%
„Creșterea PIB a fost sub 1% în 2024 și 2025 și a rămas slabă în acest an. Procesul de dezinflație este în desfășurare, inflația scăzând semnificativ pe parcursul verii, de la peste 10% la circa 6%. Deficitul public se reduce, ceea ce este în concordanță cu atingerea unui deficit de circa 6% din PIB pe întregul an”, a declarat Cosmin Marinescu.
Tradus: după ce inflația trecuse de 10% la începutul verii, ritmul de creștere a prețurilor s-a temperat serios. Statul cheltuie în continuare mult mai mult decât încasează, dar diferența se micșorează.
Consolidarea bugetară și folosirea eficientă a banilor europeni rămân, în opinia lui, condiții esențiale. „O conduită fiscală prudentă permite politicii monetare să protejeze stabilitatea prețurilor și să ofere predictibilitate economică”, a spus el - adică, cu cât guvernul își ține deficitul în frâu, cu atât BNR are mai mult spațiu de manevră.
De ce îi pasă băncii centrale de firmele care nu-și plătesc facturile
Pare un subiect de contabili, dar Marinescu explică de ce companiile în dificultate sunt o problemă de bancă centrală: BNR le vede „în calitatea activelor băncilor și în eficacitatea transmisiei politicii monetare”. Transmisia politicii monetare înseamnă, pe românește, felul în care deciziile BNR privind dobânda ajung, prin bănci, la firme și la oameni.
„Firmele cu un capital propriu mai solid pot absorbi șocurile și pot răspunde fără sincope la modificarea ratelor dobânzilor. Însă atunci când prea multe companii se bazează pe datorii pe termen scurt sau pe credit comercial, transmisia politicii monetare devine neuniformă și asimetrică între firme și de-a lungul ciclurilor”, a explicat viceguvernatorul.
Creditul comercial sunt banii pe care o firmă îi datorează furnizorilor - facturi plătite cu întârziere, în loc de credit bancar. Pe scurt: o companie cu bani proprii suficienți rezistă la un șoc și simte când dobânzile scad. Una care trăiește din datorii pe termen scurt și din facturi amânate nu prea. Când sunt prea multe firme din a doua categorie, deciziile BNR ajung „neuniform” în economie - unii simt dobânzile mai mici, alții nu.
Soluțiile pe care le enumeră: proceduri de insolvență eficiente, reguli transparente pentru garanții, creditare garantată și surse de finanțare diversificate.
O pierdere recunoscută costă. Una pasată mai departe costă mai mult
Aici e miezul discursului. „Economia are două moduri de a gestiona o pierdere financiară. O poate recunoaște sau o poate pune în circulație. Recunoașterea este costisitoare și vizibilă în bilanț. Circulația este mai puțin vizibilă și poate deveni destul de persistentă”, a spus Cosmin Marinescu.
Cu alte cuvinte, o firmă care nu mai merge are două opțiuni: să-și asume pierderea - să se restructureze, să vândă, să închidă - sau să o paseze mai departe, prin furnizori neplătiți și credite rostogolite. A doua variantă nu se vede în niciun bilanț, dar se propagă în lanț.
„Tocmai de aceea contează restructurarea timpurie. Ea păstrează afacerile viabile și eliberează resurse valoroase. Scopul nu este prevenirea eșecului cu orice preț, ci prevenirea distrugerii valorii economice prin întârziere”, a subliniat viceguvernatorul.
Lecția pe care o extrage din ultimii ani: „reziliența se construiește prin politici prudente în vremurile bune, nu doar prin intervenție în vremurile dificile”.
Competitivitatea începe cu încrederea în reguli
Marinescu a insistat și pe partea mai puțin măsurabilă a economiei. Prosperitatea sustenabilă „este în mod natural legată de instituții”, iar competitivitatea „este o funcție a încrederii: încredere în reguli, adică în instituții, și, poate chiar mai important, în capacitatea societăților de a realiza reforme”.
„Experiența României dovedește că integrarea europeană și reformele structurale se susțin reciproc. Fiecare reformă semnificativă ne-a apropiat de standardele europene, iar cooperarea europeană ne-a întărit semnificativ instituțiile”, a adăugat el.
Discursul a fost susținut la deschiderea European Distressed Investing and Asset Based Lending Summit, organizat de TMA România - care împlinește 15 ani - împreună cu TMA Europe și Secured Finance Network Europe, cu Asociația Concordia ca partener, în sala de conferințe a BNR. Temele sunt tratate și în volumul „Sustenabilitatea financiară. De la deficite la convergență nominală”, publicat în cadrul proiectului Economic@BNR, coordonat de Marinescu.
Cosmin Marinescu este viceguvernator al BNR și profesor universitar la ASE București. A fost consilier prezidențial pentru politici economice și sociale.
![Aici se duc banii din televiziune! Intrați în vila de lux cu 7 camere a familiei Fodor: Au un măslin uriaș în curte și bucătărie de 22 mp [30 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/p_Wk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL2U4bU1CcVB3RzU2S2txdDk1ck1xVmdoQ05RTzgxYTg5U2sxemUwWE4uanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
![Raiul pe pământ! Cum arată casa cu 5 camere a Mirelei Vaida: Living cu perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 € [27 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
