COVID-19 probabil va deveni o boală sezonieră cu vârfuri pe timp de iarnă. Când consideră experții că trebuie să fim cel mai atenți
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Cercetătorii australieni au publicat primul studiu care a evaluat relația dintre climă și evoluţia cazurilor de COVID-19 în emisfera sudică. Au descoperit că pentru fiecare scădere de unu la sută a umidității, numărul de cazuri de COVID-19 sare cu șase la sută. Concluziile sugerează că iarna va provoca o creștere a cazurilor, iar autoritățile locale ar trebui să se pregătească în consecință.
”COVID-19 probabil va deveni o boală sezonieră care reapare în perioade cu umiditate mai mică. Trebuie să ne gândim: dacă este timpul de iarnă, ar putea fi și timpul de COVID-19 ”, a declarat Michael Ward, epidemiolog la Școala de Științe Veterinare de la Universitatea din Sydney și prim-autor al noului studiu.
Ward, împreună cu colegii din Sydney și Shanghai, au studiat 749 de cazuri de COVID-19, în mare parte din zona Greater Sydney din statul New South Wales, cazuri confirmate între 26 februarie și 31 martie.
Codul poștal al fiecărui pacient a fost asociat cu cea mai apropiată stație meteo pentru a determina nivelul precipitațiilor, al temperaturii și al umidității în perioada în care s-au îmbolnăvit.
Din toți acești factori meteorologici, umiditatea a fost cel mai strâns legată de evoluția numărului de cazuri. ”Asta înseamnă că trebuie să fim atenți când intrăm într-o iarnă uscată”, a explicat profesorul Ward, într-un comunicat de presă.
Iarna va fi anotimpul COVID-19
SARS-CoV-2 este transmis în principal prin contact direct de la persoană la persoană, când o persoană susceptibilă este expusă la fluidele respiratorii ale unei persoane infectate.
Acest mod de transmitere este facilitat în timpul iernii din cauza aerului mai uscat care face aerosolii (particule mici suspendate în aer, care pot conține material viral activ atunci când acestea sunt expirate sau tuşite de o persoană infectată) și mai mici, permițându-le să rămână suspendați în aer mai mult timp.
Aceasta crește expunerea pentru alte persoane. Când aerul este umed și aerosolii sunt mai mari și mai grei, ei cad și lovesc mai repede suprafețele.Michael Ward, epidemiolog la Școala de Științe Veterinare de la Universitatea din Sydney:
Într-un studiu anterior, cercetătorii au identificat o legătură între climă și apariția cazurilor SARS-CoV-1 și MERS-CoV în Hong Kong și China, și, respectiv, în Arabia Saudită.
SARS-CoV-1 și MERS-CoV sunt coronavirusuri înrudite cu SARS-CoV-2, virusul care provoacă COVID-19. Aceste virusuri au provocat focare de infecție în 2002-2004 și, respectiv, 2012.
Deși alte studii au sugerat că vremea caldă ar putea încetini răspândirea virusului, cercetătorii de la Universitatea din Toronto nu au găsit nicio corelație clară între temperatură și răspândirea bolii, după ce au analizat transmiterea coronavirusului în Australia, SUA și Canada.
Acest lucru sugerează că temperatura ridicată pe timp de vară nu va împiedica răspândirea COVID-19, dar nici frigul iernii nu ar trebui să o amplifice. Cu toate acestea, scăderea umidității și asocierea acesteia cu transmiterea COVID-19 sunt suficient de îngrijorătoare.
Rezultatele au apărut în revista științifică Transboundary and Emerging Diseases
LIBERTATEA PUBLICĂ ARTICOLE DE ȘTIINȚĂ. În plină criză provocată de pandemia de coronavirus, mai mult ca oricând cititorii au nevoie de informație științifică de calitate, prezentată limpede. Libertatea a deschis o serie de colaborări cu jurnaliștii români de la publicația ZME Science, o platformă independentă de jurnalism de știință, alcătuită din experți care, în mod obișnuit, relatează pentru publicul avizat din străinătate. Ei scriu, în fiecare zi, mai multe articole în Libertatea. bazate pe cele mai recente date și studii despre epidemie.
