Dunărea a atins un minim istoric, iar efectul de domino a început. De unde vine energia consumată de români și cum e afectată producția de secetă

În acest context, România este nevoită să recurgă la importuri de mii de megawați pentru a menține echilibrul, în timp ce țările vecine, în special Bulgaria, se confruntă cu riscul iminent de a-și închide propriile reactoare nucleare, generând temeri serioase privind explozia prețurilor, potrivit datelor Transelectrica.

Producția internă este la limită

Scăderea dramatică a debitului Dunării la cel mai mic din ultimii 23 de ani a forțat Nuclearelectrica să oprească temporar Unitatea 1 a Centralei de la Cernavodă pentru a evita deteriorarea pompelor de răcire, o defecțiune care ar fi putut ține reactorul pe bară până la un an. În condiții normale, centrala acoperă aproape o cincime din producția țării.

La nivelul producției interne actuale, datele Transelectrica înregistrate pe 30 iulie 2026 indică o funcționare la o capacitate totală de moment de 5.736 MW, în condițiile unui consum de 4.585 MW în acea marjă orară. 

Totuși, estimările privind producția internă constantă pe parcursul acestei săptămâni se situează între 4.000 și 4.300 MW.

În ceea ce privește prețurile energiei, Dumitru Chisăliță a avertizat pentru televiziunea Realitatea că situația din sistem își va pune amprenta asupra pieței în mai multe sensuri:

• Volatilitate uriașă pe bursă: pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU) se va înregistra o diferență record, de 25 de ori, între cel mai mic și cel mai mare preț orar al energiei.
• Impactul asupra facturilor: Deși românii nu vor vedea o creștere imediată în facturile lunii viitoare, costurile ridicate de achiziție din aceste zile vor fi recuperate de furnizori, care ar putea adăuga o „primă de risc” în viitoarele oferte, ducând la contracte mai scumpe în piață.

România importă masiv energie

Pentru a compensa golul lăsat de reactorul de la Cernavodă și a acoperi vârful de consum estimat la aproximativ 7.300 MW pentru această săptămână, Transelectrica a anunțat că România va recurge la importuri masive.

Potrivit Transelectrica, România va importa aproximativ 3.000 MW de energie electrică. Compania a dat asigurări că aceste cantități vor fi preluate fără riscuri tehnice, țara noastră având o capacitate de schimb transfrontalier de aproximativ 4.000 MW.

Necesarul României este acoperit într-o proporție covârșitoare prin importuri din rețeaua bulgară. În ultimii ani, Bulgaria a devenit „Bateria Balcanilor” datorită investițiilor majore din PNRR în capacități de stocare, facilitând tranzacționarea energiei la nivel regional. 

Criza de la Kozlodui

Problema apei de răcire nu se oprește la granițele României, seceta prelungită provocând unde de șoc în tot sistemul regional european. 

Serbia înregistrează și ea probleme la marile hidrocentrale de la Porțile de Fier I și II, precum și la termocentrala Kostolac, iar Ungaria a fost deja forțată să reducă producția centralei nucleare Paks la doar 60% din capacitate, oprind complet unul dintre reactoare.

Cea mai mare amenințare pentru securitatea energetică a României vine însă din sud, din Bulgaria. Ministrul bulgar al Energiei, Iva Petrova, a atras atenția că nivelul extrem de scăzut al apei pune în pericol sistemul de răcire al centralei nucleare de la Kozlodui.

Deși deocamdată funcționează, Bulgaria s-ar putea vedea forțată să își oprească temporar cele două reactoare operaționale de câte 1.000 MW fiecare. Această perspectivă vine în cel mai prost moment posibil pentru România: cu Cernavodă deja afectată, oprirea gigantului bulgar de la Kozlodui ar diminua drastic capacitatea Bulgariei de a exporta energie, lăsând țara noastră fără sursa ei principală de import exact când are cea mai mare nevoie.

Autoritățile regionale mențin contacte permanente pentru a coordona producția și a preveni un colaps de securitate energetică în Balcani.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro