Cum e împins spre prescripție cazul primarului care a servit interesele imobiliare ale Liei Savonea în Chiajna. Dosarul lui Mircea Minea a pierdut doi ani între instanțe

Mircea Minea (67 de ani) e primarul comunei Chiajna de trei decenii, mai exact din 1996.

De atunci, pe parcursul a 8 mandate, edilul a trecut prin aproape toate formațiunile politice, începând cu PD-ul lui Petre Roman, PSD-ul lui Adrian Năstase, UNPR-ul lui Gabriel Oprea și formațiunea ALDE condusă de Tăriceanu, pentru ca într-un final să „aterizeze” în PNL.

• Pe 3 mai 2023, Mircea Minea a fost trimis în judecată de DNA pentru abuz în serviciu în legătură cu finanțarea ilegală vreme de 14 ani a clubului de fotbal Concordia Chiajna, cu un prejudiciu de 8,5 milioane de euro.
• Faptele ar fi fost comise în perioada 2007-2021, când Mircea Minea a acordat finanțări „din pix” clubului sportiv (asociație de drept privat pe care tot el a fondat-o), fără vize de control și fără licitații.
• Pe data de 8 mai 2024, Tribunalul Ilfov a respins cererea lui Mircea Minea de restituire a dosarului la DNA, însă judecătorului care a soluționat pe fond procedura de cameră preliminară, Constantin Ioan Dari, i-a luat 2 ani să redacteze soluția.
• Contestația lui Mircea Minea a fost înregistrată la Curtea de Apel București abia pe 20 mai 2026, s-a judecat la primul termen (23 iunie), iar pronunțarea a fost amânată pe 2 iulie.

Controversele legate de dosarul lui Mircea Minea

Numele primarului din Chiajna apare în investigațiile legate de interesele imobiliare ale șefei instanței supreme, Lia Savonea, și ale soțului ei, avocatul Mihai Savonea. Conform Rise Project, Lia Savonea cumpărase un teren împreună cu rudele lui Mircea Minea, iar pe alt teren, soțul judecătoarei a ridicat un bloc de locuințe, cu avizele de la primar.

Tot în trecut, un nepot interlop al lui Mircea Minea a fost salvat de pușcărie de către un complet format din judecătorii Lia Savonea, Daniel Grădinaru și Dumitrița Piciarcă, primii doi magistrați locuind chiar în comuna Chiajna.

• În prezent, soarta dosarului lui Mircea Minea va fi decisă de instanța unde Lia Savonea a fost președintă timp de 11 ani și judecător vreme de 17 ani.
• Mai mult, în acest moment, la Curtea de Apel București activează un judecător pe nume Bogdan Alexandru Dari, însă nu există informații clare cu privire la legătura de rudenie cu judecătorul Constantin Ioan Dari.
• Conform declarațiilor de avere/interese analizate de Libertatea, amândoi și-au început cariera la Constanța: Bogdan Alexandru Dari a fost judecător stagiar la Judecătoria Constanța, iar Constantin Ioan Dari a fost procuror stagiar la Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanța.

Cert este că acum, dosarul lui Mircea Minea, a cărui hotărâre a fost redactată în 2 ani de judecătorul Constantin Ioan Dari (președintele Secției Penale de la Tribunalul Ilfov), va fi soluționat la Secția I Penală a Curții de Apel București, unde lucrează și Bogdan Alexandru Dari.

Avocat: Urmărirea penală s-a desfășurat „la secret”

Libertatea prezintă extrase din Încheierea finală nr. 250/2024 a Tribunalului Ilfov, pentru a arăta cum s-a apărat Mircea Minea în procedura de cameră preliminară și de ce a pierdut pe fond.

Avocatul lui Mircea Minea a arătat în fața instanței că dosarul clientului său a fost deschis inițial la Parchetul de pe lângă Tribunalul Ilfov, fiind apoi declinat în 2016 la DNA, unde a fost instrumentat până în 2023, când a fost emis rechizitoriul.

Astfel, 6 din cei 7 ani de anchetă s-ar fi desfășurat in rem, adică numai cu privire la fapte, fără ca primarul să aibă vreo calitate și, în consecință, fără ca acesta să poată participa la administrarea probatoriului.

• „Susține că la data de 24.05.2016 a fost înregistrată la Direcția Națională Anticorupție prin ordonanța de declinare și 2023 (a fost – n.r.) momentul în care i s-a adus la cunoștință pentru prima oară acuzația. (…)
• Consideră că Ministerul Public a urmărit să-l priveze pe inculpatul (Minea Mircea – n.r.) de dreptul la apărare și de drepturile consimțite de Codul de Procedură Penală, amânând nepermis de mult momentul în care acestea puteau fi efectuate – apreciind că nu există dovezi în acest sens, dar efectul acesta a fost, fiind devastator.
• Susține că absolut toate dovezile de aproximativ 6-7 ani în lucrarea Ministerului Public au fost administrate în faza de urmărire penală in rem.
• Cu privire la excluderea mijloacelor de probă (…) a arătat că «ținta», persoana anchetată încă din primul moment – chiar dacă nu avea calitatea de suspect de jure –a fost (Minea Mircea – n.r.), întrucât în ordonanțele emise este precizat faptul că «primarul a făcut, primarul a făcut» , apreciind că doar așa se explică împrejurarea că inculpatul (Minea Mircea – n.r.) nu a fost audiat niciodată în calitate de martor, deși era semnatar.
• Astfel, susține că în condițiile în care toate documentele relevante erau în posesia organului judiciar încă din anul (2016 – n.r.), iar toate persoanele care au avut o participare la redactarea, respectiv semnarea unor înscrisuri considerate relevante de către parchet pentru fundamentarea acuzațiilor, au fost audiate în calitate de martor, se naște în mod legitim întrebarea de ce primarul (Minea Mircea – n.r.), semnatar al majorității înscrisurilor incriminate, nu a fost citat/audiat în calitatea de martor, toată urmărirea penală desfășurată până la data de 23.02.2023 având un caracter secret față de aceasta.
• De asemenea, susține că martorilor nu le-a fost adus la cunoștință faptul că au dreptul de a nu da declarații pentru că s-ar putea incrimina, în sensul în care au semnat hotărârile de consiliu, ordinele de plată, au participat activ la luarea oricăror decizii, (…).
• Mai mult, învederează instanței că toate documentele erau în posesia Direcției Naționale Anticorupție, iar în vederea efectuării raportului de constatare nu s-au mai solicitat niciun fel de documente de la UAT Chiajna sau de la părți, nu existau părți întrucât nu exista suspect.
• Consideră că procurorul instrumentator ar fi trebuit să dispună efectuarea unei expertize, apreciind că expertiza în practică este condiționată de calitatea de suspect, calitate pe care cu obstinenţă procurorul nu a dorit să o atribuie domnului (Minea Mircea – n.r.).
• Totodată, susține că raportul de constatare a durat aproximativ 9 luni, iar în cuprinsul ordonanței prin care s-a dispus efectuarea s-a reținut existența unui prejudiciu ş.a.m.d., apreciind că documentele aflate în posesia procurorului de caz puteau să probeze sau să fundamenteze un prejudiciu. Consideră că procurorul de caz nu a dispus efectuarea unei expertize, tocmai pentru a mai ține secretă față de inculpat, încă un moment, urmărirea penală”, se arată în documentul citat.

Cum arată motivarea la care judecătorul a muncit doi ani

Pe data de 8 mai 2024, Tribunalul Ilfov i-a respins lui Mircea Minea toate cererile și excepțiile invocate în procedura de cameră preliminară și a dispus începerea procesului față de primarul din  Chiajna, pentru abuz în serviciu.

Iată principalele extrase din motivarea pe care judecătorul a redactat-o în doi ani:

• „În ceea ce priveşte excepţia nelegalei administrări a probelor în cursul urmăririi penale, inculpatul a susţinut că întregul ansamblu probator administrat de către organele de urmărire penală nu respectă exigenţele cerute de legiuitor cu privire la aceste proceduri, (…) că mare parte din persoanele audiate au fost citate fără încunoştiinţarea apărătorului ales al inculpatului.
• Cu privire la aceste critici, judecătorul de cameră preliminară le apreciază drept neîntemeiate, motiv pentru care le va respinge ca atare.
• Astfel, cu privire la constatarea nulităţii absolute a actelor procesuale și procedurale efectuate întrucât procurorul de caz dispune efectuarea în continuare a urmăririi penale față de inculpat la o perioadă destul de lungă de timp de la momentul declinării cauzei, judecătorul de cameră preliminară apreciază că nu este întemeiată, apreciind că prin Decizia nr. 236 din 19.04.2016 Curtea Constituțională a constatat că intervalul de timp ce separă momentul începerii urmăririi penale in rem de momentul efectuării în continuare (a urmăririi penale – n.r.) nu e strict și expres determinat de dispozițiile Codului de Procedură Penală.
• În cauza de față, ordonanța de declinare la care face referire inculpatul și pe care o critică constituie un act de sesizare a organelor de urmărire penală, după care procurorul a dispus extinderea urmăririi penale in rem și schimbarea încadrării juridice, deoarece a considerat necesar să fie suplimentate cercetările și cu privire la maniera de finanțare a Clubul sportiv (Concordia Chiajna – n.r.).
• În cauză, până la dispunerea efectuării urmăriri penale in personam, organul de urmărire penală a dispus, având în vedere caracterul urgent, efectuarea unei constatări tehnico-științifice, precum și audierea unor consilieri locali, astfel încât nu se putea dispune efectuarea în continuare la un moment foarte apropiat de data înregistrării cauzei la DNA. (…)
•  În ceea ce priveşte administrarea probatoriului aproape în exclusivitate în faza de urmărire penală in rem, respectiv referitor la solicitarea de excludere a probatoriului este justificată prin încălcarea dreptului la apărare, generată de faptul că apărătorul inculpatului nu a putut fi prezent la administrarea probatoriului testimonial, judecătorul de cameră preliminară nu identifică nicio vătămare procesuală produsă inculpatului.
• Pe de altă parte, judecătorul mai reţine că, în susţinerea vătămării produse prin audierea persoanelor fără încunoştinţarea prealabilă a apărătorului ales, nu s-a indicat în concret, pentru fiecare persoană audiată în lipsa avocatului, ce aspecte trebuiau lămurite suplimentar, ce anume se contestă din conţinutul declaraţiei şi care este motivul concret pentru care această vătămare nu poate fi înlăturată prin audierea martorilor în cursul judecăţii.
• Principiile de desfăşurare a procesului penal presupun readministrarea probatoriului administrat în faza urmăririi penale, contestat de către inculpat, în cursul judecăţii.
• La momentul audierii persoanelor care au dat declaraţie în cursul urmăririi penale, inculpatul are posibilitatea de a adresa întrebări acestora, iar în cazul persoanelor care nu mai pot fi audiate intervine restricţionarea folosirii declaraţiilor date în cursul urmăririi penale la pronunţarea unei soluţii pe fond, în acord cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului.
• Concluzionând sub acest aspect, judecătorul de cameră preliminară reține că nu se decelează existența vreunei vătămări procesuale ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea actului, nefiind incidentă sancțiunea nulității relative în privința încălcării dispoziţiilor art. 92 alin. (2) Cod procedură penală, atât în considerarea faptului că procesul penal se afla în faza urmăririi penale in rem, cât şi din perspectiva argumentelor anterior reţinute sub aspectul posibilităţii de înlăturare a unei eventuale vătămări în faza judecăţii.
• Tribunalul subliniază, totodată, că procurorul este cel care stabileşte tactica de anchetă precum şi caracterul complet al urmăririi penale, judecătorul de cameră preliminară nefiind îndrituit să cenzureze aprecierea organului de urmărire penală asupra probelor  ce se impun a fi administrate, inculpatul având posibilitatea să formuleze cereri în probaţiune în faţa judecătorului fondului care va putea aprecia asupra necesităţii, caracterului concludent şi pertinent al probei.
• Mai mult, referitor la încălcarea dreptului apărătorului ales al inculpatului de a fi încunoștințat cu privire la audierea martorilor, judecătorul de cameră preliminară reține că nu exista obligația unei astfel de încunoștințări atâta timp cât martorii care au fost audiați în cauză mai înainte ca inculpatul (Minea Mircea – n.r.) să dobândească calitatea de suspect în cauza aflată pe rolul DNA (…), nefiind încălcat astfel dreptul prevăzut de art. 92 alin. 2 C.P.P.
• Totodată, martorii audiați nu au dobândit în cauză calitatea de suspect astfel că nu putem vorbi în cazul lor de vreo încălcare a prevederilor art. 118 C.P.P.
• Cu privire la pretinsa încălcare a dreptului la apărare al inculpatului după dispunerea efectuării în continuare și până la momentul emiterii rechizitoriului, întrucât în intervalul de timp precizat, inculpatul nu a putut să-și exprime poziția față de acuzația formulată împotriva lui, Tribunalul reține că i s-a dat posibilitatea să dea declarație, dar s-a prevalat de dreptul la tăcere și nici nu a formulat vreo cerere de readministrare probe chiar dacă timpul până la sesizarea instanței a fost destul de scurt.
• Relativ la cererea privind caracterul incomplet a mijloacelor de probă administrate în cauză, judecătorul constată că aceasta vizează efectiv o solicitare referitoare la administrarea probatoriului, or, acest aspect nu face obiectul procedurii de cameră preliminară, ci reprezintă doar apărări de fond”, se arată în motivarea Tribunalului Ilfov.

Acuzațiile DNA pentru Minea: Finanțări ilegale de 8,5 milioane de euro

Primarul din Chiajna, Mircea Minea, a fost trimis în judecată de DNA în data de 3 mai 2023, în rechizitoriu fiind descrisă următoarea situație de fapt:

• „În perioada 2007 – 2021, inculpatul Minea Mircea, în calitatea menționată mai sus, și-ar fi încălcat atribuțiile de serviciu prevăzute de dispoziții ale legislației primare, în sensul că:
• Ar fi încheiat cu un club de fotbal mai multe contracte de finanțare nerambursabilă și ar fi dispus efectuarea de la bugetul local a unor plăți în valoare totală de 37.474.795 de lei, în favoarea acelei formațiuni sportive.
• Ar fi închiriat aceluiași club două baze sportive respectiv bunuri din componența acestora (aflate în proprietatea publică a primăriei Chiajna), în schimbul unor chirii substanțial mai mici (ex. 100 lei/lună pentru baza sportivă și 7,65 euro/oră pentru stadion) decât chiria de piață și fără ca aceste demersuri să fi fost aprobate de către Consiliul local al comunei Chiajna sau să se fi realizat în urma desfășurării unor proceduri de licitație publică.
• Această conduită ar fi avut ca urmare producerea unui prejudiciu primăriei Chiajna în cuantum de 7.525.158 lei.
• Precizăm că, în cadrul clubului de fotbal respectiv, inculpatul a avut calitățile de membru fondator și președinte al consiliului director (aceasta din urmă, până la data de 14.01.2015),
• Prin demersurile arătate mai sus, inculpatul Minea Mircea a cauzat Primăriei Chiajna un prejudiciu în valoare totală de 44.999.953 de lei, sumă ce constituie totodată un folos material necuvenit pentru clubul sportiv respectiv”, se arată în comunicatul DNA.

Procurorii precizează că Primăria comunei Chiajna a comunicat că nu se constituie parte civilă, iar în cauză s-au dispus măsuri asigurătorii asupra a 22 de terenuri și imobile ce aparțin lui Mircea Minea. 

Vezi subiectele la matematică de la Bac 2026 și subiectele la istorie de la Bacalaureat!

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro