Cum explică un român ajuns politician în Spania alegerea sa: se săturase de corupție! „Am vrut mai mult pentru viața mea”
Urmărește Libertatea in Google Discover
Manuel Păduraru, membru în Partidul spaniol Ciudadanos, e primul consilier străin de la Primăria orașului Castellón de la Plana, localitatea în care trăiesc 14.000 de români. Cu o zi înainte de alegerile europarlamentare, jurnaliștii Elena Stancu și Cosmin Bumbuț (teleleu.ro) aduc pentru cititorii Libertatea povestea unui român care a intrat în politica din Spania.
Cuprins:
- A învățat spaniola citind ziarele
- Primul consilier nespaniol din istoria localității
- Românul votat de spanioli
- Cum rezolvă problemele cetățenilor
- Portret de Găești, mizerie și mașini mai luxoase decât în Spania
- S-a transformat el însuși în privința felului în care acceptă minoritățile sexuale
- Protest față de tauri!
- „Noi datorăm ceva țării noastre”
Manuel Păduraru a ajuns în Spania în 2004, când avea 24 de ani. Nu-i lipsea nimic în România: avea casă, mașină și o afacere în Târgoviște, dar se săturase de corupție. „Îmi doream să fie și la noi ca în Occident: să funcționeze legile, drepturile, serviciile sociale”, spune el. „Sunt o persoană corectă, muncitoare, și, dacă rămâneam în țară, trebuia să accept sistemul. Am vrut mai mult pentru viața mea”.
Și-ar fi dorit să meargă într-o țară nordică, pentru că e genul de om căruia îi plac regulile și disciplina, dar cei mai mulți dintre cunoscuții lui trăiau în Spania. „În Norvegia cunoșteam un român, în Belgia, unul, în Germania, trei, și în Castellón, 200. Aici erau colegi de liceu, vecini, cunoscuți de-ai mei din Târgoviște și mi-a fost mai ușor”.
A învățat spaniola citind ziarele
A găsit de lucru la negru în construcții în prima săptămână după ce a ajuns în Castellón.
„În 2004, când am venit eu, nu era ceea ce vedem acum în Castellón – toată centura orașului nu exista”, spune Manuel Păduraru. „S-a construit mult cu românii, care au adus o contribuție mare la economia Spaniei”.
Manuel a lucrat în construcții până în 2007, când a făcut un curs de șase luni și s-a angajat ca agent de vânzări la Mercedes. A schimbat mai multe locuri de muncă: a fost interpret pentru La Guardia Civil și pentru judecătorie într-o perioadă în care unii români aveau probleme cu legea, iar în ultimii ani a fost administrator la un service auto.
„Când am plecat din țară, nu m-am gândit că plec de tot. Am zis că stau câțiva ani, strâng niște bani și pe urmă mai văd”, spune el.
Urmărește presa din România și din Spania – a învățat limba spaniolă citind ziarele – și e la curent cu ce se întâmplă în politică. În 2014, s-a înscris în Partidul Ciudadanos, un partid naționalist, de centru-dreapta, care se opune mișcărilor de independență din Catalonia și Țara Bascilor.
Manuel a înființat filiala din Castellón a partidului împreună cu încă 16 membri spanioli și, la scurt timp, a fost ales secretarul organizației.
Primul consilier nespaniol din istoria localității
La alegerile locale din mai 2015, Ciudadanos a obținut patru locuri de consilieri la Primăria din Castellón de la Plana, iar Manuel Păduraru a devenit primul consilier din Castellón de altă naționalitate decât cea spaniolă.
În prezent, la Primăria din Castellón sunt doi consilieri români – Manuel Păduraru și Monica Barabas de la partidul socialist PSOE, care a devenit consilier după ce câțiva colegi de-ai ei și-au dat demisia.
Românul votat de spanioli
Manuel spune că nu a fost ales de români, ci de spanioli, pentru că românii nu votează, deși sunt rezidenți și au dreptul să participe la alegerile locale din Spania.
De-a lungul anilor, mai mulți politicieni spanioli au încercat să-i convingă pe români să voteze, dar numărul celor care s-au prezentat la vot a fost foarte mic.
„Eu cred că la români e o problemă de educație socio-politică-culturală și de-asta nu se implică”, spune Manuel.
Mulți cunoscuți de-ai lui români i-au spus că n-are nici o șansă să fie ales și că partidul nu-l va pune pe o poziție eligibilă, pentru că e român. Manuel s-a bucurat să le arate că se înșală.
De când e consilier, Manuel a renunțat la jobul de administrator al unui service auto și se ocupă doar de munca lui la primărie. Face parte din Patronato Municipal de Turismo de Castellón, o instituție care are un buget de două milioane de euro – Primăria din Castellón are subordonate trei patronatos care se ocupă de turism, sport și fiestas.
Cum rezolvă problemele cetățenilor
Săptămânal, participă la comisiile informative de la Primărie, unde se discută diverse probleme ale orașului.
„Castellón are mai multe consilii – Consiliul de siguranță, Consiliul pentru bătrâni, Consiliul de cultură, Consiliul de film etc. –, iar eu fac parte din trei dintre acestea. Mă ocup în principal de siguranța transportului și de construirea de noi piste de biciclete”, explică Manuel Păduraru.
În Spania, fiecare oraș are mai multe asociații de vecini, iar Manuel ține legătura cu acestea.
„Îmi spun că n-au un coș de gunoi aproape de casa lor sau că s-a ars becul pe stradă și de trei zile n-a venit nimeni să-l schimbe sau că tinerii se strâng seara și fac gălăgie. Eu mă duc în comisie la primărie și le arăt colegilor o poză sau le spun: «Se poate, vă rog, mai multe patrule de poliție în zona asta?»”.
Îl ascultăm pe Manuel și ne mirăm, iar el se miră de mirarea noastră, pentru că trăiește de 14 ani în Spania și nu-și poate imagina altfel viața orașului. Însă nouă ne e greu să ne imaginăm o primărie din România în care consilierii supraveghează curățenia, parcurile, liniștea publică și construcția de noi piste de biciclete. Îi spunem asta și lui Manuel, care ne mărturisește că în Castellón românii nu se implică în asociațiile de vecini și în viața orașului.
Portret de Găești, mizerie și mașini mai luxoase decât în Spania
„Spaniolii au o vorbă: «Aportar nuestro granito de arena». Fiecare individ are datoria față de societate de a contribui cu ceva. De fiecare dată când merg în Găești (localitate în care s-a născut Manuel și unde locuiește mama lui), văd blocuri gri, gropi, mizerie și două, trei terase de lux unde sunt parcate mașini cum nu văd eu în Spania. Cum pot oamenii să trăiască așa și să nu evolueze cu nimic? OK, politicienii sunt corupți, dar nici oamenii nu vor să se schimb: toți fac șmecherii. La Spania critic multe, dar mai puține ca la România”.
De când a venit în Spania, Manuel spune că i s-a schimbat mentalitatea și interacționează altfel cu oamenii.
„Când un om traversează pe unde n-are voie nu mă apuc să-l claxonez și să-l blochez: economisesc nervi, că n-am nimic de pierdut. În România avem orgoliul ăsta că noi suntem mai deștepți și mai frumoși și că trebuie să ni se dea dreptate”.
S-a transformat el însuși în privința felului în care acceptă minoritățile sexuale
Însă cea mai mare schimbare în cei 14 ani departe de România este felul în care vede azi drepturile persoanelor LGBT.
„Eu sunt conservator și în România aveam o atitudine de neacceptare, dar îmi dau seama că lumea se schimbă, că nu dețin adevărul absolut și că sunt lucruri în viață pe care trebuie să le accepți. Aici sunt norme sau legi care intră în contradicție cu educația noastră și îți dai seama că lumea a evoluat și că trebuie să evoluăm și noi, să ne adaptăm”.
Manuel nu a mai plecat în concediu din 2015, de când a devenit consilier la primărie. Și-a luat doar câteva zile libere ca să meargă la Găești și s-o viziteze pe mama lui, care e grav bolnavă.
Anul acesta s-a ocupat de campania electorală și a fost mai aglomerat ca oricând; pe 26 mai, în Spania sunt trei rânduri de alegeri în aceeași zi: europarlamentare, locale și regionale.
Protest față de tauri!
În jur de 30 de persoane s-au strâns joi dimineața în Plaza Mayor, în fața Primăriei din Castellón de la Plana, și protestează pașnic. Încercăm să descifrăm ce scrie pe bannerele lor și să aflăm ce nemulțumiri i-au scos pe oameni în stradă. Dar motivele lor nu sunt legate nici de corupție, nici de mizeria din spitale sau de vreo nedreptate strigătoare la cer.
Oamenii sunt nemulțumiți că în perioadele în care sunt sărbători în oraș – iar în Spania mereu se găsește un pretext pentru fiesta – nu sunt stabilite cu exactitate orele la care sunt eliberați taurii pe străzi, iar asta le încurcă activitățile cotidiene. Așa că oamenii aceștia au venit astăzi în fața primăriei, ca să le ceară autorităților să stabilească un program pentru encierros de toros (alergatul taurilor) în zilele de sărbătoare.
Intrăm în sala de ședințe a primăriei, acolo unde cei 27 de consilieri și primarul orașului, Amparo Marco, se pregătesc de ședință. În sală sunt vreo 10 funcționari publici care stau în picioare și țin în mâini foi A4 pe care scrie: „Igualdad sindical“, „Queremos transparencia“ și „Basta de favoritismos“. Angajații primăriei cer salarii egale și șanse corecte de a promova prin concurs într-o funcție mai înaltă.
Manuel ne spune că la primărie dai mereu peste un protest, pentru că cetățenii spanioli sunt obișnuiți să-și ceară drepturile și să tragă la răspundere autoritățile. “Românii nu au cultura asta”, spune el.
„Noi datorăm ceva țării noastre”
Deși e critic la adresa românilor și a României, Manuel nu s-a gândit niciodată să renunțe la cetățenie.
„Ca rezident ai multe drepturi, dar nu poți să fii polițist, pompier, judecător, procuror sau funcționar public de la un anumit grad în sus. Eu, de exemplu, nu pot să fiu deputat”.
Manuel face parte din Consiliul Românilor de Pretutindeni – “un organ aproape inexistent“, cum îl numește el – și a fost în mai 2018 în România la invitația președintelui Klaus Iohannis.
„Am fost 15 români din 10 țări și fiecare a zis problematica din țara lui. Eu i-am spus președintelui că una dintre problemele ce afectează românii din Spania e lipsa unui acord privind dubla cetățenie”.
După ce a intrat în Consiliul Românilor de Pretutindeni, Manuel a încercat să se implice activ, dar s-a izbit de dezinteresul autorităților române.
„Suntem în afara țării patru-cinci milioane de români – statul român ar trebui să folosească experiența noastră”, spune el.
“Noi datorăm ceva țării noastre, educația și tot ce s-a investit în noi, și cred că ar trebui să dăm ceva înapoi. Spania mi-a schimbat mentalitatea foarte mult și eu pot să ofer viziunea a două culturi”.
Citește și:Ospătar în România, patron de restaurant în Spania! Povestea unuia dintre cei 3,5 milioane de români din diaspora"Mai sunt români în România?" Întrebarea vine de la o familie de emigranți în Spania și e pusă fără aroganță, cu dor de țară«Busco trabajo» - Caut de muncă: povestea unui român care a avut 15 meserii de când s-a mutat în SpaniaVIDEO/ „Cel mai mare câștig al plecării din țară suntem noi”, spun Andrei și Valentina, după 8 ani de când au emigrat la Barcelona, lăsându-și joburile din publicitate
