Cum stă România cu integrarea în muncă a tinerilor care termină studii superioare. Povestea unui absolvent de Drept care „s-a blocat” în examenul de barou
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
România înregistrează rezultate mediocre, la nivelul Uniunii Europene, în privința integrării pe piața muncii a absolvenților de facultate. Rata de angajare a tinerilor cu studii superioare este a treia cea mai mică din UE, potrivit statisticii.
Cuprins:
Peste un sfert dintre absolvenți nu reușesc să se angajeze
Cele mai recente informații la subiect sunt furnizate de Eurostat la nivelul anului 2023. Conform statisticii, 74,8% dintre tinerii români cu vârste între 20 și 34 de ani și-au găsit un loc de muncă la finalul studiilor. Este vorba despre tineri care au finalizat studiile cu cel mult trei ani înainte și care nu mai sunt implicați în educație sau formare.
La nivelul UE, rata de ocupare a absolvenților recenți a fost în 2023 de 83,5%, cu variații semnificative între țări. Malta a înregistrat procentul cel mai ridicat (95,8%), urmată de Olanda (93,2%) și Germania (91,5%). La polul opus se află Italia (67,5%), Grecia (72,3%) și România (74,8%).
Datele Eurostat mai indică faptul că absolvenții cu studii superioare au avut cele mai mari rate de angajare, depășind 90% în multe state membre, cum ar fi Irlanda, Austria, Suedia și Polonia.
În aceste condiții, cei peste 25% dintre absolvenți care nu reușesc să se angajeze în România reprezintă o realitate îngrijorătoare la nivelul UE.
ANOFM prezintă o strategie complexă
Într-un răspuns oficial furnizat la solicitarea Libertatea, reprezentanții Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) descriu o strategie complexă a statului român pentru integrarea absolvenților de facultate.
Agenția oferă, teoretic, facilități atât tinerilor din țară, cât și celor care se întorc din străinătate, pentru a-i integra mai ușor pe piața muncii.
Legea nr. 76/2002 reglementează modul în care pot fi ajutați să se angajeze inclusiv tinerii cu vârste cuprinse între 16 și 30 de ani.
Teoretic, statul român oferă informare, consiliere profesională, mediere și cursuri gratuite de formare profesională. Mai acordă, potrivit răspunsului ANOFM, prime de inserție pentru absolvenții care se angajează în termen de 60 de zile de la absolvire pentru o perioadă mai mare de 12 luni. „Această primă este egală cu de 3 ori valoarea indicatorului social de referinţă în vigoare la data încadrării. Se acordă în două tranşe egale (la data angajării și după expirarea perioadei de 12 luni de la angajare)”, arată comunicatul ANOFM.
Alte stimulente menționate sunt primele de mobilitate, precum prima de încadrare și prima de instalare, care ar trebui să încurajeze relocarea pentru muncă. ANOFM oferă, de asemenea, programe de ucenicie la locul de muncă, facilitând integrarea socială a tinerilor peste 16 ani.
Beneficii pe hârtie pentru angajatori
Pentru a susține ocuparea tinerilor, ANOFM oferă subvenții angajatorilor care încadrează absolvenți sau tineri NEET pe perioadă nedeterminată. Angajatorii primesc lunar o sumă de 2.250 de lei pentru fiecare absolvent angajat, cu obligația de a menține raporturile de muncă pentru cel puțin 18 luni.
De asemenea, există subvenții pentru angajarea tinerilor cu risc de marginalizare socială. ANOFM organizează burse ale locurilor de muncă pentru a facilita întâlnirea cererii și ofertei de forță de muncă, contactând agenții economici pentru a identifica locuri de muncă disponibile.
„Proiectul «START - Investește în calificare pentru viitor» sprijină formarea prin ucenicie pentru tinerii șomeri sub 30 de ani, oferind sprijin financiar angajatorilor pentru 2.330 de persoane. Bugetul total al proiectului este de 30 milioane de euro, finanțat din Fondul Social European. La nivel teritorial, Agențiile Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă depun proiecte pentru a susține tinerii, cum ar fi dezvoltarea unei rețele pentru tineret care să furnizeze servicii personalizate pentru tineri, în parteneriat cu instituții de învățământ superior și entități specializate”, se mai arată în răspunsul furnizat de ANOFM.
Tânărul absolvent de Drept care n-a reușit să se angajeze
Ștefan Iftimie este un tânăr care a absolvit Dreptul în anul 2020 și n-a reușit ulterior să-și găsească un loc de muncă pe măsura calificării.
Tânărul spune, într-o discuție cu reporterii Libertatea, c-a ales domeniul juridic datorită „experienței vaste în dezbateri academice acumulată în timpul liceului, pasiunii către a exprima, transmite, idei, gânduri, emoții și un miraj al vieții de avocat văzute prin seriale și filme”.
În timpul facultății, Ștefan s-a remarcat prin rezultate excelente și implicare în activități extracurriculare. A reprezentat România la concursul internațional „Price Media Law Moot Court Competition” de la Oxford, calificându-se mai întâi la etapa regională din Budapesta.
Ștefan a câștigat și alte competiții, inclusiv un concurs de procese simulate în drept civil.
Obstacolul examenului de barou
După absolvire, Ștefan s-a lovit de realitatea dură a examenului de barou. A încercat de trei ori să-l promoveze, fără succes. „Sunt foarte multe variabile la mijloc. Emoțiile, modul în care sunt formulate întrebările, chiar și modul de transcriere a răspunsurilor poate face diferența”, declară Ștefan Iftimie.
Inițial optimist, tânărul a realizat treptat complexitatea examenului: „Dai licența și, în câteva luni, dai examenul, informația acumulată la facultate e încă acolo. După, când trebuie să te pregătești din nou, e suficient timp. Dacă nu era realist să îl promovez, nu îl mai dădeam”.
Ștefan consideră că facultățile de Drept din România nu sunt suficient aliniate cu cerințele pieței muncii. El afirmă: „Nu ai de ce să licențiezi 400 de oameni, dacă ai doar 100 de locuri de muncă în piață. Restul - Dumnezeu cu mila. Ca să aloci locurile rațional, ar trebui să încetezi să privești mediul universitar ca o afacere care dă diplome și încasează bani”.
El critică și complexitatea sistemului juridic românesc: „Supralegiferarea, prea multe acte normative care privesc aceeași temă, care de cele mai multe ori se contrazic. Cei care redactează o normă au o viziune, cei care aplică norma au altă viziune, iar cei care verifică aplicarea au altă viziune”.
Reorientarea profesională
După eșecurile la examenul de barou, Ștefan a decis să-și regândească cariera. S-a orientat către copywriting pe platforme de freelancing, unde, pentru început, scrie anunțuri și descrieri de produse. Consideră că abilitățile dobândite în facultate îl ajută și în această nouă direcție: „Am o ordine mai mare în gândire și exprimare, textul e mai clar”.
În plus, Ștefan lucrează la scrierea unei cărți și are în plan o afacere - lansarea unui escape room. Spune că faptul că a fost nevoit să-și regândească planurile profesionale l-a ajutat să exploreze oportunități pe care nu le-ar fi luat în considerare anterior.
Sfaturi pentru viitorii studenți
Ștefan consideră că a învățat importanța perseverenței, dar și a recunoașterii momentului potrivit pentru a schimba direcția. El sfătuiește: „Când suferi un eșec, e mai important cum îți revii. Îți spui că vei încerca din nou. Aici apare o problemă, în schimb - de câte ori ești dispus să reîncerci?”.
Pentru viitorii studenți la Drept, Ștefan recomandă: „Să fie ca un burete, să absoarbă tot și să acumuleze cât mai mult. Să manifeste un interes real pentru domeniu dacă chiar vor să profeseze și să vizeze câștigarea de capacități intelectuale, nu statutul sau finanțele”.
Ștefan consideră că educația juridică oferă abilități valoroase, aplicabile în diverse domenii. El subliniază importanța înțelegerii actelor juridice într-o societate modernă, chiar dacă cariera nu urmează traseul tradițional.
AndreyRlz 12.04.2025, 23:56
Are dreptate Ștefan plus ai o mare libertate ca freelancer, problema e când nu mai găsești proiecte poți sa stai și 2 luni fără proiect și e nasol, la fel și la Delivery, poți sa stai și câte 2 ore din zi fără comandă, și mai este și problema mafiei avocaților și executorilor judecătorești care se combina între ei și iau ei toate proiectele plus pun mana pe proprietăți într-un mod "gri"
Vviicc 14.04.2025, 10:30
Ia sa vedem si povestile de succes ale notarilor si de unde vin taxele notariale de lux? Cum au reușit toate amantele si nevestele sa ajunga notari? App... statul plateate la particulari, sau asa se intelege din articol:? primele de mobilitate, precum prima de încadrare și prima de instalare. Sau plateste doar la nepotii bugetari si la ciubucarii care si-au cumparat posturi?