De la „urgențele” din școli la abilitățile viitorului. Cum vrea Narada să schimbe felul în care măsurăm succesul copiilor
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Ani la rând, Narada a intervenit acolo unde problemele din educație erau cât se poate de concrete: de la lipsa încălțărilor și a tehnologiei până la școli care aveau nevoie de reparații. Astăzi, organizația și-a mutat atenția de la ceea ce le lipsește material copiilor la abilitățile de care aceștia au nevoie pentru viitor.
Cuprins:
Într-un interviu pentru Libertatea, Andra Munteanu, cofondatoare și președinte a organizației Narada, a vorbit despre această schimbare, despre dezvoltarea gândirii critice și a autoreglării emoționale, dar și despre copiii ale căror povești au rămas cu ea și provocările unei munci despre care spune că poate fi făcută „doar din vocație”.
Începuturile organizației și primii ani
Narada a fost fondată în 2020, când Andra Munteanu avea 27 de ani, după mai mulți ani de activism civic și o perioadă petrecută în antreprenoriat. Organizația a apărut cu misiunea de a interveni în situațiile concrete care îi împiedicau pe copii să aibă acces la educație, funcționând, după cum a descris chiar ea, ca o „unitate de primiri urgențe în educație”.
Primii ani au coincis cu o succesiune de crize. Mai întâi, pandemia a accentuat problemele din școli și nevoia de acces la tehnologie, iar apoi războiul din Ucraina a adus și provocarea integrării copiilor refugiați. „Au fost foarte multe urgențe în anii respectivi care se suprapuneau peste nevoile oricum foarte mari ale școlilor, nevoi de bază”, a povestit Andra Munteanu.
În primii ani, Narada a intervenit în școli pentru probleme precum lipsa încălțărilor, infrastructura precară sau accesul la tehnologie, reparând inclusiv acoperișuri și construind toalete. În mai bine de cinci ani, peste 260.000 de copii din mai mult de 500 de școli au beneficiat de intervențiile organizației, investițiile depășind 5 milioane de euro.
De la urgențe în educație la abilitățile viitorului
În urmă cu aproximativ doi ani, Narada a început să-și regândească misiunea. După o perioadă în care intervențiile s-au concentrat pe eliminarea lipsurilor materiale, echipa a ajuns la concluzia că acestea nu sunt suficiente pentru ca un copil să își atingă potențialul. „Poți să ai totul, să nu-ți lipsească nimic material și, cu toate astea, să nu-ți îndeplinești potențialul”, a explicat Andra Munteanu.
Pentru a înțelege ce le lipsește copiilor dincolo de aceste nevoi, organizația a lucrat cu o echipă de sociologi și a făcut măsurători în comunități. În urma acestui proces, Narada a decis să se concentreze pe ceea ce numește „metacompetențe” sau „abilități ale viitorului”.
Fondatoarea leagă această schimbare și de ritmul accelerat în care tehnologia, în special inteligența artificială, transformă societatea. În timp ce lumea din jurul copiilor se schimbă tot mai repede, consideră ea, școala continuă să se adapteze lent. Pentru a explica diferența, aceasta a comparat societatea și școala cu „două rotițe ale unui ceas”: dacă înainte reușeau să se miște într-un ritm apropiat, astăzi societatea „a luat-o cu o viteză foarte, foarte mare”, în timp ce școala „a rămas în același ritm”.
În acest context, a spus ea, memorarea informațiilor nu mai poate fi singurul reper al educației. Devine important ca elevii să învețe să judece informațiile pe care le întâlnesc, să verifice sursele și să distingă, de exemplu, între un conținut real și unul generat de inteligența artificială.
Instrumentul de măsurare a metacompetențelor
Pentru a transpune această schimbare în practică, Narada dezvoltă, împreună cu Institutul de Cercetare a Calității Vieții (ICCV) din cadrul Academiei Române, primul Index al Metacompetențelor pentru elevii de gimnaziu. Instrumentul este destinat claselor V-VIII și va măsura gândirea critică, autoreglarea emoțională și autodisciplina. „Acum ne luptăm să facem asta pentru România, să câștigăm dreptul de a redefini succesul”, a spus Andra Munteanu. Pentru început, organizația a ales ciclul gimnazial, unde consideră că există o plajă mai largă de abilități asupra cărora se poate interveni. Pe viitor, instrumentul ar putea fi extins și către alte categorii de vârstă.
Testarea este gândită astfel încât să poată fi făcută într-o singură sesiune, de aproximativ 45 de minute. Rezultatul nu va fi o simplă notă, ci un profil care să arate punctele forte și vulnerabilitățile elevului și, la nivel agregat, ale clasei. „Ce nu pot să măsor, nu pot să corectez”, a explicat Andra Munteanu. Astfel, dacă rezultatele arată, de exemplu, că o clasă are un nivel scăzut al gândirii critice, profesorii vor putea identifica zona în care este nevoie de intervenție. Ulterior, instrumentul va putea fi aplicat din nou pentru a urmări evoluția elevilor.
Instrumentul se află încă în dezvoltare. Potrivit informațiilor oferite anterior pentru Libertatea de Irina Vasile, director de programe Narada, obiectivul este ca până la finalul lui 2026 să existe o primă versiune pilotată și revizuită, iar procesul complet de validare și implementare să continue în 2027.
După stabilizarea Indexului Metacompetențelor, Narada intenționează să ofere gratuit instrumentul școlilor din întreaga țară. Planul organizației este ca rezultatele obținute să contribuie la realizarea unei hărți naționale care să arate cum stau elevii din România în privința acestor abilități.
„Când zici: «Bun, copiii din România gândesc sau nu critic? Știu să-și regleze sau nu emoțiile?». O să măsurăm și o să vedem”, a spus Andra Munteanu.
Programe pentru dezvoltarea metacompetențelor
Pe lângă instrumentul de măsurare, Narada dezvoltă și programe educaționale care urmăresc formarea unor abilități precum autoreglarea emoțională, autodisciplina, reziliența sau autonomia. Intervențiile sunt aplicate direct în școli și testate alături de elevi și profesori. „Noi le dăm formule de intervenție care sunt create de noi. Astfel, antrenăm aceste cadre didactice, îi formăm în cum să aplice metodele”, a explicat fondatoarea Narada.
Printre acestea se află „Start Bun/Fearless”, destinat elevilor de clasa a V-a și perioadei de tranziție de la ciclul primar la gimnaziu. Timp de șase săptămâni, copiii trec prin activități care urmăresc apartenența, reziliența și siguranța emoțională și sunt încurajați să își exprime emoțiile și să ceară ajutor atunci când au nevoie.
Un alt program este „În Control”, axat pe autoreglarea emoțională și autodisciplină. Elevii învață să își recunoască emoțiile și reacțiile pe care acestea le provoacă, să facă o pauză înainte de a acționa și să analizeze consecințele propriilor alegeri.
Programul a fost aplicat și la Școala Gimnazială Nr. 1 din Grădinari, județul Giurgiu, unde profesoara Eliza Licuță povestea anterior pentru Libertatea că a observat schimbări în comportamentul unor elevi. „Au început să facă o pauză înainte de a reacționa. Chiar dacă nu reușesc întotdeauna, măcar conștientizează ceea ce simt”, spunea profesoara.
Pentru elevii de clasa a VIII-a, Narada a dezvoltat „Power Mode”, un program de patru săptămâni care lucrează cu organizarea, concentrarea și autoreglarea, într-o perioadă marcată de presiunea Evaluării Naționale. Activitățile urmăresc să îi ajute pe elevi să își organizeze procesul de învățare și să gestioneze mai bine stresul, frustrarea și tendința de a amâna.
Nari, asistentul pentru părinți
Dezvoltarea acestor abilități nu se oprește însă la ușa școlii. Copiii sunt influențați și de mediul familial, iar ceea ce învață la clasă poate intra uneori în contradicție cu principiile sau comportamentele de acasă. Pornind de aici, Narada a dezvoltat Nari, un asistent bazat pe inteligență artificială, destinat în primul rând părinților, dar care poate fi folosit și de profesori sau de alți adulți care lucrează cu copii. „Poți să ai familii, spre exemplu, în care lucrurile se contrazic. Înveți ceva la școală și vii acasă, iar părinții tăi au principii complet diferite”, a explicat Andra Munteanu.
Nari a fost construit pe baza cercetărilor și modelelor studiate de organizație, dar și a experienței acumulate în intervențiile desfășurate în școli. Părintele îi poate descrie o situație concretă, iar asistentul îi propune idei sau micro-intervenții pe care le poate aplica împreună cu copilul. De exemplu, un părinte îl poate întreba cum își poate ajuta copilul să devină mai rezilient. Nari poate propune o activitate sau o rutină pe care adultul să o introducă în viața de zi cu zi, inclusiv înainte de culcare, pentru a lucra treptat la această abilitate. „Asistentul nu îți răspunde cu inteligența generală. El îți răspunde cu inteligența tuturor echipelor de sociologi și de psihologi cu care noi am lucrat și îți dă o micro-intervenție pe care tu să o faci cu copilul tău acasă”, a spus fondatoarea Narada.
Prima versiune a Nari a apărut, potrivit Andrei Munteanu, în urmă cu aproximativ un an și a funcționat inițial ca un prototip. În această perioadă, instrumentul a fost testat și îmbunătățit, iar organizația lansează acum Nari 2.0, o versiune despre care fondatoarea spune că este mai performantă. Potrivit acesteia, Nari este folosit deja de câteva mii de părinți.
Nari are o variantă gratuită, care va fi păstrată pentru părinții din întreaga țară. Pentru cei care vor să folosească instrumentul mai intens, Narada pregătește și o variantă avansată, accesul urmând să poată fi legat de o donație prin SMS pentru susținerea asociației. Narada ia în calcul și posibilitatea unor forme de acces gratuit la varianta avansată pentru adulții care nu și-ar permite-o.
Impactul Narada asupra copiilor
Dintre copiii pe care i-a întâlnit de-a lungul anilor, Andra Munteanu își amintește în mod special de o fată din Bisoca, județul Buzău. Narada derulase acolo un program de educație remedială, prin care copiii erau ajutați să recupereze materia pierdută în perioada pandemiei.
La finalul proiectului, directorul școlii a adus o elevă de clasa a VII-a să cânte în semn de mulțumire. Când a auzit-o, Andra a fost impresionată de vocea ei și a întrebat-o unde învățase să cânte. Răspunsul a surprins-o: de la radio.
Școala se afla într-o zonă izolată, unde, potrivit fondatoarei Narada, profesorii de anumite specialități ajungeau cu dificultate, iar orele de muzică lipseau de ani buni. „Ea chiar învățase să cânte de la radio”, a povestit Andra Munteanu.
Ulterior, fata a fost sprijinită cu o bursă pentru a-și dezvolta talentul. A reușit să intre la un liceu de artă din Buzău, unde și-a putut continua pregătirea alături de specialiști. Cele două au rămas în legătură și peste ani. „Acum, talentul ei nu mai e învățat doar de la radio, e învățat cu specialiști”, a spus fondatoarea Narada.
O altă poveste de care a rămas atașată este cea a unui băiat pe care Narada l-a cunoscut în pandemie, când era în clasa a III-a. Era foarte timid, iar prezența într-o clasă cu mulți copii îl intimida. Nu reușise încă să învețe complet să scrie și să citească.
În cazul lui, trecerea la școala online a avut un efect neașteptat. Învățarea de la distanță i s-a potrivit mai bine, iar copilul a început să recupereze. Un an mai târziu, când termina clasa a IV-a, i-a trimis Andrei Munteanu o scrisoare cu un poem scris chiar de el, în care spunea cât de fericit era că putea acum să scrie și să citească și că se simțea mai apropiat de colegii săi.
Astăzi, băiatul este la liceu. Pentru Andra Munteanu, povestea lui a rămas unul dintre exemplele în care a putut urmări schimbarea unui copil de-a lungul anilor. „Astea sunt două exemple de care eu sunt foarte atașată”, a spus ea.
Provocările muncii în educație
Una dintre provocările muncii într-o organizație dedicată educației este găsirea resurselor necesare pentru a susține proiectele. Fondatoarea consideră că, spre deosebire de mediul de business, unde există mai multe oportunități construite în jurul creșterii și performanței financiare, organizațiile care urmăresc o misiune socială trebuie adesea să depună un efort mai mare pentru a atrage finanțare. „Trăim într-o economie capitalistă care e creată pentru business, care e creată pentru performanță, care e creată pentru cifre. Misiunile din sfera educației nu sunt din această sferă”, a explicat ea.
Tocmai de aceea, spune că lucrul în acest domeniu presupune perseverență și disponibilitatea de a căuta permanent noi oportunități. „Întorci fiecare piatră până când găsești una sub care sunt resursele de care ai nevoie”. Totuși, „cred că sunt multe pietre de întors”, a adăugat.
O altă provocare este încărcătura emoțională a muncii. Apropierea de poveștile copiilor presupune implicare, însă trebuie să aibă capacitatea de a se detașa atunci când discută cu finanțatori sau cu reprezentanți ai instituțiilor pentru a obține sprijinul necesar proiectelor. „Trebuie să poți să fii foarte atașat, astfel încât să-ți pese și să poți să faci toate eforturile de care e nevoie, dar trebuie să poți să fii și foarte detașat”, a explicat aceasta.
Pentru ea, una dintre dificultățile meseriei este tocmai trecerea rapidă de la o stare la alta: să îi pese de fiecare copil în parte, iar apoi să poată vorbi cu aceeași convingere despre cifre și finanțare. „Să-ți pese foarte mult de fiecare copil în parte și după care să te poți detașa și să poți vorbi despre un Excel cu aceeași convingere”.
În același timp, consideră că dificultățile sunt mai ușor de dus atunci când munca pornește dintr-o motivație personală puternică. „Cred că ăsta e genul de meserie pe care poți să o ai doar din vocație”, a spus Andra Munteanu, iar pentru ea sentimentul că munca are un scop a fost mereu prezent: „Eu nu am simțit niciodată că munca mea nu are sens”.
![Război pe salarii la Antena 1! Cât primește Irina Fodor la Asia Express și ce scrie în contractul secret al lui Radu Vâlcan [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/XyXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL3RRZ0Jkb1Z2dnhxZmNPMm9uRmpJbmpKczhCN0ttVFR5OUxFS2pWaFUuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
![Aici se duc banii din televiziune! Intrați în vila de lux cu 7 camere a familiei Fodor: Au un măslin uriaș în curte și bucătărie de 22 mp [30 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/Ldyk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL2E2OWFNRk9WcHd0TUJLZEs1UWtzbm9DVE9zdW9Tb0V5MDZIdUowWGQuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
