Donald Trump avertizează că lumea se îndreaptă spre o catastrofă petrolieră globală dacă războiul din Iran nu se încheie în curând
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În iunie 2026, președintele Donald Trump avertiza că Statele Unite ar putea rămâne „fără rezerve de petrol în aproximativ patru săptămâni”, dacă nu va fi semnat un memorandum de înțelegere cu Iranul. Declarația sa, făcută la summitul G7 din Franța, trasa un scenariu sumbru: epuizarea rezervelor ar duce la „haos economic” și la comparații nefavorabile cu Herbert Hoover, președintele asociat cu începutul Marii Depresiuni.
Cuprins:
- Strâmtoarea Ormuz, din nou blocată. Trump își schimbă poziția constant
- Rezervele strategice de petrol ale SUA, la cote minime istorice
- Pe lângă lipsa de petrol, o altă criză afectează economia globală: deficitul de capacități de rafinare
- Piețele tind să creadă că Trump va găsi o soluție
- Soluția controversată care va avantaja Iranul
- Cum s-au scumpit benzina și motorina în România, în ultimele 5 luni, de la începutul conflictului din Iran
Strâmtoarea Ormuz, din nou blocată. Trump își schimbă poziția constant
La doar câteva săptămâni de la semnarea memorandumului, Trump a decis să-l anuleze, reluând confruntările cu Iranul. Blocada Strâmtorii Ormuz, un punct crucial pentru transportul global de petrol, a fost reinstaurată, iar piețele se întreabă dacă avertismentul din iunie va deveni realitate.
Însă sâmbătă, 2 august, Trump s-a răzgândit din nou și a anunțat pe platforma Truth Social că anulează atacurile planificate împotriva Iranului, condiționând decizia de încheierea rapidă a unui acord care să includă redeschiderea Strâmtorii Ormuz și stoparea programului nuclear iranian, un angajament la care a precizat că se alătură și Israelul.
David Goldman, expert în piețele petroliere, explică pentru CNN faptul că situația rămâne tensionată. „Redeschiderea temporară a Strâmtorii Ormuz a permis eliberarea a peste 200 de milioane de barili de petrol. Acest stoc a oferit o rezervă de aproximativ 17 săptămâni, câștigând timp pentru administrația Trump”, explică el. Totuși, o nouă închidere a strâmtorii și o blocadă suplimentară în Marea Roșie, instituită de rebelii houthi din Yemen, complică situația.
Rezervele strategice de petrol ale SUA, la cote minime istorice
Problema devine și mai gravă din cauza scăderii alarmante a Rezervei Strategice de Petrol (SPR) a SUA. „Aceste rezerve, depozitate în rezervoare subterane din Louisiana și Texas, sunt acum la cel mai scăzut nivel din ultimele decenii”, a afirmat Goldman.
El a adăugat că, din cele 300 de milioane de barili stocați, doar o parte este utilizabilă din cauza sedimentelor acumulate. „Suntem aproape de punctul în care nu mai putem extrage petrolul din rezervele de la Cushing, Oklahoma, care au ajuns la doar 18,6 milioane de barili, sub limita de siguranță de 20 de milioane”, a adăugat acesta.
În acest context, mai multe state asiatice, precum Indonezia, Vietnam, Pakistan și Filipine, ar putea ajunge la limite critice ale aprovizionării în mai puțin de o lună, potrivit Bloomberg.
Europa nu este nici ea ferită: rezervele de kerosen din hub-ul Amsterdam-Rotterdam-Anvers au scăzut cu o treime de la începutul conflictului, atingând cel mai scăzut nivel din ultimii șase ani. Țări precum Germania, Franța și Marea Britanie sunt deosebit de vulnerabile.
Natasha Kaneva, șefa analizei de materii prime la JPMorgan Chase, a avertizat că „stocurile acționează ca un amortizor al sistemului global de petrol, dar nu fiecare baril poate fi extras”. Ea a adăugat că rezervele OECD ar putea ajunge la minimum operațional în septembrie, dacă blocajul din Ormuz continuă, citează Berliner-Zeitung.
Pe lângă lipsa de petrol, o altă criză afectează economia globală: deficitul de capacități de rafinare
„Iranul a distrus 30 de rafinării în Orientul Mijlociu în timpul conflictului, iar Rusia, afectată de atacurile cu drone din Ucraina, a încetat să mai exporte motorină, care reprezenta 12% din oferta mondială”, a explicat jurnalistul CNN. În plus, China și-a restricționat producția de combustibil, concentrându-se pe electrificarea vehiculelor.
Piețele tind să creadă că Trump va găsi o soluție
Deși prețul petrolului a fluctuat semnificativ în ultimele luni, piețele par să creadă că situația se va rezolva. De la un minim de sub 70 de dolari pe baril înainte de izbucnirea războiului pe 27 februarie, prețul a urcat la peste 113 dolari, pentru a scădea din nou la 84 de dolari în prezent. „În mod uimitor, petrolul nu a atins nici măcar vârful din 2022, când prețul țițeiului Brent a depășit 120 de dolari pe baril”, a spus Goldman.
Cu toate acestea, incertitudinile rămân. „Piețele tind să creadă că Trump va găsi o soluție, fie din nevoie economică, fie din interes politic. Însă adevăratul factor necunoscut este Iranul, care ar putea să nu accepte deschiderea strâmtorii fără concesii semnificative”, a mai adăugat Goldman.
Soluția controversată care va avantaja Iranul
O propunere controversată care câștigă teren este permiterea Iranului să perceapă taxe pentru transportul prin Strâmtoarea Ormuz. „Aceasta ar putea fi o soluție temporară care să satisfacă ambele părți”, a explicat Goldman, referindu-se la posibilitatea ca SUA să cedeze controlul parțial asupra strâmtorii în schimbul restabilirii fluxului de petrol. Pe termen lung, acest conflict ar putea determina statele să-și reducă dependența de Strâmtoarea Ormuz, construind noi conducte de transport.
Cu toate acestea, rămâne de văzut dacă Trump va opta pentru o astfel de concesie. „Rezistența sa ar putea fi o piedică, mai ales dacă el crede că poate obține o înțelegere mai bună decât administrația Obama”, a concluzionat Goldman.
Trump, lăsat fără opțiuni de Iran înaintea alegerilor intermediare
Potrivit unei analize a cunoscutei reviste POLITICO, această cerere este inacceptabilă politic pentru Casa Albă, dar escaladarea conflictului în regiune este, de asemenea, o opțiune riscantă.
„Iranul dorește concesia politică prin care să primească bani pentru trecerea prin strâmtoare”, a declarat un fost oficial al administrației Trump, sub protecția anonimatului. „Acest lucru ar consacra controlul lor asupra strâmtorii în dreptul diplomatic și cutuma internațională.”
În pragul alegerilor de la jumătatea mandatului, unde prețul crescut al combustibilului - 4,10 dolari pe galon - devine o problemă majoră, această criză amplifică presiunea asupra Casei Albe. „Președintele Trump se confruntă cu o serie de alegeri extrem de neatractive”, a comentat Danny Citrinowicz de la Atlantic Council. Oricare ar fi decizia, consecințele ar putea fi semnificative, iar soluționarea rapidă a conflictului rămâne incertă.
Cum s-au scumpit benzina și motorina în România, în ultimele 5 luni, de la începutul conflictului din Iran
La cinci luni de la izbucnirea conflictului dintre SUA, Israel și Iran, piața carburanților din România a traversat o perioadă de extremă volatilitate, marcând scumpiri semnificative la pompă pe fondul cotațiilor internaționale ale petrolului, al cursului valutar și al ponderii uriașe a taxelor (accize și TVA), care reprezintă aproximativ 50% din prețul final.
Deși reacția pieței locale nu a fost instantanee, transmisia în lanț a șocurilor externe a dus benzina standard de la circa 7,59 lei/l la începutul anului până la peste 9,15 lei/l în prezent, iar motorina standard a depășit pragul istoric de 10 lei/l (ajungând până la 10,18 lei/l la finalul lunii iulie 2026).
În total, comparativ cu momentul atacului din 28 februarie, șoferii români plătesc astăzi mai mult cu aproximativ 1,10 lei/l (+13,8%) pentru benzină și cu 1,65 lei/l (+20%) pentru motorină – traducându-se într-un cost suplimentar de 55 până la 82,5 lei pentru un singur plin de 50 de litri –, situație ce a determinat deja parlamentarii să ia în calcul inițiative de urgență pentru reducerea accizelor.
viorel57 02.08.2026, 22:55
Trump avertizeaza foarte corect. Doar ca nu spune si de ce au inceput razboiul iranienii? Sau nu iranienii au inceput razboiul? E usor sa generezi haos si apoi sa avertizezi ca sunt pericole mari