Dr. Adrian Marinescu, despre pericolul de ciumă pulmonară în România: „Riscul e foarte redus. Vorbim de cazuri izolate, extrem de rare în lume”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În fiecare an, la nivel mondial, se înregistrează între 1.000 și 2.000 de cazuri de ciumă, forma pulmonară fiind de departe cea mai periculoasă: fără tratament, provoacă decesul în aproape 100% din cazuri în mai puțin de 24 de ore. Cu toate acestea, rata mortalității scade la sub 10-15% dacă antibioticele sunt administrate rapid. În contextul recentelor speculații internaționale privind un presupus accident biologic într-un laborator din Siberia, soldat cu decesul unei cercetătoare și zvonuri privind izolarea a 200 de persoane, contactat de Libertatea, dr. Adrian Marinescu, medic infecționist și managerul Institutului „Prof. Dr. Matei Balș”, oferă asigurări ferme: riscul pentru populația din România este extrem de redus, așa că nu sunt motive de panică.
Cuprins:
Ciuma pulmonară sau pneumonică se transmite pe cale respiratorie
Cauzată de bacteria Yersinia pestis, ciuma se manifestă sub trei forme principale: bubonică, septicemică și pulmonară. Deși boala a marcat dramatic istoria, epidemia din vremea romanilor (Ciuma lui Iustinian) sau pandemia din Evul Mediu („Moartea Neagră”) fiind cauzate de forma bubonică, varianta pulmonară este singura care se transmite direct de la om la om, prin picături respiratorii.
„Prima pandemie din istorie a fost de ciumă bubonică. Ciuma este o infecție bacteriană. Ciuma poate să fie bubonică, pulmonară, care se transmite pe cale respiratorie, prin secreții respiratorii, așa cum se întâmplă cu marea majoritate a microorganismelor, virusuri sau bacterii”, a explicat dr. Adrian Marinescu.
În faza inițială, simptomele pot fi ușor confundate cu cele ale unei gripe severe sau ale infecției cu SARS-CoV-2, motiv pentru care diagnosticul de laborator este decisiv.
Ciuma pulmonară este denumită științific pneumonică și apare frecvent în manualele de specialitate, în ghidurile OMS și în codurile de diagnostic cu acest nume.
Mortalitate uriașă fără tratament, dar rată mare de vindecare cu antibiotice
Spre deosebire de pandemiile virale, ciuma este o infecție bacteriană, iar asta înseamnă că beneficiază de un tratament direct, rapid și eficient: antibioticele de uz uzual. Fiind considerată cea mai fulminantă formă a bolii, ciuma pulmonară devine fatală extrem de rapid în lipsa intervenției medicale. Conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), evoluția este letală în aproape 100% din cazurile netratate în primele 24 de ore.
Medicul Adrian Marinescu liniștește însă populația prin faptul că tratamentul există și este accesibil:„Ciuma pulmonară are dezavantajul că dacă nu e tratată, are o mortalitate enormă. Practic, moare aproape toată lumea, dacă nu e tratată și trece un interval de timp. Trebuie tratată cu antibiotice și poate să ducă la forme severe, cu insuficiență respiratorie și cu o mortalitate foarte mare.”
Cât despre necesitatea dezvoltării sau administrării unui vaccin împotriva acestei bacterii, nu există încă, dar specialistul arată că antibioticele acoperă complet nevoia terapeutică:„ E o infecție bacteriană și problema se tratează ca atare dacă e un diagnostic pus.”
Foarte puține cazuri de ciumă la nivel global
Rapoartele CDC (Centers for Disease Control and Prevention) și ale ECDC (European Centre for Disease Prevention and Control) indică faptul că nu este la fel de contagioasă ca un virus. Deși bacteria se transmite prin secreții respiratorii, un studiu epidemiologic publicat arată că este nevoie de un contact direct, prelungit și neprotejat (la mai puțin de 1-2 metri) cu o persoană aflată într-un stadiu avansat al bolii pentru ca infectarea să aibă loc. Spre deosebire de SARS-CoV-2 sau gripă, Yersinia pestis nu se răspândește cu ușurință prin aerosoli fini pe distanțe mari. Peste 95% din cazurile umane raportate anual la nivel mondial (între 1.000 și 2.000 de cazuri) sunt concentrate în focare rurale sau endemice din doar câteva țări (precum Madagascar, Republica Democrată Congo sau Peru).
Nu există un risc real de ciumă pentru populația din România
În ciuda titlurilor apărute în presa internațională referitoare la ancheta din Siberia și reacțiile diplomatice de la Washington, riscul apariției unor focare în România rămâne pur teoretic și extrem de redus.
„Riscul e categoric foarte redus. Practic, vorbim de niște cazuri izolate, extrem de rare în lume. Se transmite ușor și mortalitatea e mare dacă se întâmplă, dar e vorba de o monitorizare. Este și foarte mult cancan în toată povestea asta”, a subliniat dr. Adrian Marinescu referindu-se la speculațiile care s-au vehiculat.
Sistemul de sănătate din România are capacitatea de a identifica bacteria Yersinia pestis și de a trata ciuma în cazul ipotetic al apariției unor cazuri de import, a dat asigurări dr. Adrian Marinescu: „Oamenii se stresează degeaba. Cazurile de import trebuie verificate și e de urmărit situația, și dacă e să avem vreun caz, se face testare și tratament există.”
În concluzie, cetățenii nu au motive de îngrijorare: „Românul de rând trebuie să știe că, în afară de variolă care este eradicată, toate bolile infecțioase pot să reapară la un moment dat, dar nu există motive de îngrijorare cu privire la ciumă”, a concluzionat dr. Adrian Marinescu.
OMS anunță că riscul este „scăzut” în Rusia, în urma rapoartelor privind cazurile de ciumă. Panică de ciumă pulmonară în Rusia după moartea unei cercetătoare: ce ascund autoritățile de la Moscova și ce a declarat Donald Trump.
![Raiul pe pământ! Mirela Vaida trăiește într-o casă de vis, cu 5 camere, perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 €. Cum arată locuința vedetei [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
