Ilie Bolojan, prima reacție după ce 4 judecători CCR puși de PSD au blocat verdictul referitor la pensiile magistraților
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Premierul Ilie Bolojan a declarat sâmbătă, 3 ianuarie, la Digi24, că preferă să nu creeze scandal și să creadă că decizia celor 4 judecători CCR puși de PSD, care au blocat decizia Curții referitoare la al doilea proiect al Guvernului privind pensiile magistraților, nu are nimic de a face cu partidul condus de Sorin Grindeanu.
Cuprins:
- Bolojan: „Dacă m-aș apuca să fac considerații legate de o anumită coordonare... Sper că bunul simț va prevala”
- Ce prevede al doilea proiect al pensiilor speciale, blocat la CCR
- CCR a amânat de 3 ori verdictul la al doilea proiect al pensiilor speciale, inclusiv din cauza judecătorilor numiți de PSD
- Cine sunt cei 9 judecători ai CCR
Bolojan: „Dacă m-aș apuca să fac considerații legate de o anumită coordonare... Sper că bunul simț va prevala”
Șeful Guvernului speră că CCR va tranșa decizia pe 16 ianuarie, după 3 amânări consecutive. „Sigur că era foarte bine ca Curtea Constituțională să tranșeze cât mai repede posibil orice fel de solicitare legată de constituționalitatea unui proiect de lege. Cu cât aceste decizii se iau mai repede, cu atât legea poate să intre în vigoare și nu se amână lucrurile. Fără să am date din interior vizavi de ceea ce s-a întâmplat, dar din relatările publice care au fost prezentate în media, pare că pentru a evita luarea unei decizii s-a constituit o minoritate de blocaj care a amânat această decizie. Sper să se găsească resorturile și înțelepciunea ca pe data de 16, în această lună, să se ia o decizie”, a spus Bolojan.
El a precizat că nu vrea să creadă că există o coordonare între cei 4 judecători CCR și partidul care i-a numit.
„Încerc să evit să potențez conflicte în interior, pentru că vă dați seama, dacă m-aș apuca să fac considerații legate de o anumită coordonare, lucrurile pot fi interpretate. Mă gândesc că pur și simplu a fost o decizie pe care au luat-o, gândindu-se la alte aspecte, nu la o anumită decizie coordonată. Sper că înțelepciunea, normalitatea și bunul simț civic vor prevala”, a adăugat Bolojan.
Ce prevede al doilea proiect al pensiilor speciale, blocat la CCR
Primul proiect al Guvernului condus de Ilie Bolojan a fost respins de CCR pentru că nu avea avizul CSM, după o sesizare făcută de Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea. Al doilea proiect a fost asumat de Guvernul Bolojan în Parlament pe 2 decembrie 2025.
Executivul a decis atunci că magistrații se vor putea pensiona la 65 de ani, nu la 48 ca în prezent, și cu maximum 70% din ultimul salariu net, nu 80% din ultimul salariu brut, cum este acum. „Cuantumul pensiei va reprezenta 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor brute din ultimii 5 ani, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizație netă”, scrie în document. Mai simplu spus, a rămas același procent ca în primul proiect, cel respins de CCR.
Modificarea s-a făcut doar la perioada de tranziție până la vârsta de pensionare de 65 de ani. Aceasta va fi de 15 ani, calculată începând cu 1 ianuarie 2026, și nu de 10 ani, cum era în primul proiect. „În cei minimum 25 de ani vechime în magistratură necesari ieșirii la pensie, perioada asimilată de activitate în alte domenii juridice va fi de 10 ani”, mai scrie în document.
Foarte important, de acest proiect depinde soarta a 231 de milioane de euro bani europeni din PNRR. România a comunicat Comisiei Europene pe 28 noiembrie demersurile făcute pentru îndeplinirea jalonului 215 privind pensiile speciale, iar decizia va aparține Comisiei, care va da răspunsul abia în februarie 2026. Practic, rămâne de văzut cum va interpreta Comisia Europeană îndeplinirea sau nu a jalonului 215 de către România.
Amintim că decizia Guvernului Bolojan de a se atinge de pensiile judecătorilor și procurorilor a stârnit proteste, blocarea justiției prin greve și amenințări ale magistraților la nivel înalt. De exemplu, procurorul general al României, Alex Florența, l-a avertizat într-o discuție privată pe Ilie Bolojan că procesele, care și așa durează mult, vor dura și mai mult, iar calitatea justiției va scădea.
CCR a amânat de 3 ori verdictul la al doilea proiect al pensiilor speciale, inclusiv din cauza judecătorilor numiți de PSD
Prima dată, Curtea Constituțională a decis pe 10 decembrie 2025 să amâne pentru duminică, 28 decembrie 2025, luarea unei decizii în privința celui de-al doilea proiect al Guvernului Bolojan, prin care se vrea tăierea pensiilor speciale, proiect contestat la CCR tot de Înalta Curte, condusă de Lia Savonea.
Pe 28 decembrie 2025, CCR a amânat decizia pentru 29 decembrie 2025, pentru că cei patru judecători numiți de PSD, Bogdan Licu, Mihai Busuioc, Cristian Deliorga și Gheorghe Stan, au ieșit din sală și nu s-au mai întors. Apoi, pe 29 decembrie 2025, cei patru nici măcar nu s-au mai prezentat la ședință. Este vorba despre exact aceiași judecători propuși de PSD care au votat împotriva primului proiect al pensiilor speciale.
În consecință, preşedinta Curţii Constituţionale, Simina Tănăsescu, care este judecător-raportor în acest dosar, a anunțat că următorul termen va fi vineri, 16 ianuarie 2026, la ora 10.00.
Cine sunt cei 9 judecători ai CCR
Curtea Constituţională este alcătuită din 9 judecători, numiţi pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit. Trei sunt numiţi de Camera Deputaţilor, trei de Senat şi trei de preşedintele României.
Partidele politice aflate la putere au o mare influență. În acest moment, PSD are 4 judecători, PNL + Administrația Prezidențială au 4 judecători, iar UDMR are un judecător.
- Cristian Deliorga (propus de PSD) - numit judecător de Senatul României (2019)
- Gheorghe Stan (propus de PSD) - numit judecător de Camera Deputaților (2019)
- Bogdan Licu (propus de PSD) - numit judecător de Camera Deputaților (2022)
- Mihai Busuioc (propus de PSD) - numit judecător de Senat (2025)
- Laura Scântei (propusă de PNL + Cotroceni) - numită judecător de Senat (2022)
- Mihaela Ciochină (propusă de PNL + Cotroceni) - numită judecător de fostul președinte Klaus Iohannis (2022)
- Simina Tănăsescu (propusă de PNL + Cotroceni) - numită judecător de fostul președinte Klaus Iohannis (2019) - este și președinta CCR
- Dacian Dragoș (propus de PNL + Cotroceni) - numit judecător de preşedintele Nicușor Dan (2025)
- Csaba Asztalos (propus de UDMR) - numit judecător de Camera Deputaţilor (2025).
UITUCUL 05.01.2026, 13:43
Si PNL si PSD vor ,,plati" la voturile viitoare...magaria cu CCR!