Implicarea Coreei de Nord ar putea schimba războiul din Ucraina: când ar urma să vină răspunsul Occidentului
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Ucraina caută sprijin în fața noii alianțe militare dintre Moscova și Phenian, dar răspunsul Occidentului față de trimiterea soldaților nord-coreeni în Rusia ar putea veni abia după alegerile prezidențiale din SUA, comentează Deutsche Welle.
Cuprins:
Coooperarea dintre Rusia lui Vladimir Putin și Coreea de Nord a lui Kim Jong-un „nu este o noutate”. În iunie, liderul de la Kremlin s-a dus la Phenian pentru a conveni asupra unui parteneriat de securitate cu omologul său nord-coreean. „Au circulat, anterior, speculații cu privire la livrările extinse de arme nord-coreene, în special obuze de artilerie. Încă din 2023, serviciul secret ucrainean HUR raporta prezența unui contingent militar nord-coreean în teritoriile ocupate ale Ucrainei”, notează publicația germană Deutsche Welle în ediția sa în limba română.
Dimensiunea acestei cooperări se tot schimbă din perspectiva informațiilor difuzate de serviciul secret sud-coreean NIS, conform căruia Phenianul ar dori să furnizeze până la 12.000 de soldați pentru războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Dintre aceștia, 3.000 de soldați au fost aduși deja în Rusia, unde ar fi primit uniforme rusești pentru a li se ascunde identitatea.
„Nu există nicio îndoială că nord-coreenii sunt în Rusia pentru antrenament. La fel cum este cert că, de ceva timp, și anume la puțină vreme după vizita lui Vladimir Putin la Phenian, echipaje de construcții din forțele armate nord-coreene sunt active în teritoriile ocupate din Ucraina”, spune Nico Lange, senior fellow la Conferința de Securitate de la München (MSC), într-un interviu acordat pentru DW.
Ucraina caută sprijin occidental împotriva noii alianțe
Această situație este îngrijorătoare pentru conducerea de la Kiev. În timp ce Vladimir Putin se prezintă drept o „gazdă respectată” a summitului BRICS, președintele ucrainean Volodimir Zelenski caută în continuare un impuls pentru planul său de victorie. În același timp, alegerile prezidențiale din SUA sunt urmărite cu înfrigurare. Ori candidatul republican la Casa Albă Donald Trump a dat de înțeles că vrea să întrerupă ajutorul militar și chiar l-a învinuit recent pe Volodimir Zelenski pentru declanșarea invaziei ruse.
La rândul său, Zelenski le cere partenerilor Ucrainei să reacționeze în fața mobilizării de soldați nord-coreeni de partea Rusiei: „Nu trebuie să lăsăm răul să crească. Dacă lumea tace acum și dacă vedem în curând soldați nord-coreeni pe front, așa cum vedem Shahed-urile (dronele kamikaze de fabricație iraniană - n.r.), nu va fi în beneficiul nimănui și doar se va prelungi războiul”.
„Modul în care Statele Unite reacționează acum este crucial - la urma urmei, Washingtonul nu este doar cel mai generos susținător al Ucrainei ci și puterea protectoare a Coreei de Sud”, subliniază Deutsche Welle.
Reacție prudentă din partea SUA
Deși SUA au fost primul membru NATO care a vorbit despre „dovezi” ale prezenței trupelor nord-coreene în Rusia, totuși secretarul apărării Lloyd Austin a reacționat cu prudență. „Ce fac ei acolo exact? Rămâne de văzut. Dacă intenționează să ia parte la acest război în numele Rusiei, atunci aceasta va deveni o problemă foarte, foarte serioasă”, a comentat șeful Pentagonului în cursul unei vizite la Roma.
Potrivit sursei publicației germane, „cu problema aceasta se va confrunta mai degrabă următoarea administrație americană - sub Donald Trump sau Kamala Harris”. Profesorul Lange crede că la rândul său că Europa așteaptă alegerile din SUA, programate pe 5 noiembrie. „Nu văd în acest moment ca marile state din Europa ar dezvolta o strategie comună”, deși „ar fi cu adevărat nevoie de așa ceva”, comentează el.
Intrarea soldaților nord-coreeni în lupte de partea Rusiei ar duce la „o escaladare semnificativă a sprijinului Coreei de Nord pentru războiul ilegal al Rusiei” și ar reprezenta „un alt semn al pierderilor Rusiei în prima linie”, a avertizat o purtătoare de cuvânt a NATO. Alianța continuă discuțiile asupra unui răspuns.
Cel mai mare partid de opoziție din Bundestag cere un răspuns în forță
Roderich Kiesewetter, expert în politică externă pentru Uniunea Creștin-Democrată (CDU), cel mai mare partid de opoziție din Bundestag, cere un răspuns unitar și decisiv, de forță și descurajare.
Întrebat pe acest subiect de Deutsche Welle, deputatul conservator a recunoscut că „multe țări europene își doresc acest lucru de mult timp. În primul rând, Germania trebuie să își schimbe în sfârșit atitudinea”.
Kiesewetter a reiterat cererile de a ridica restricțiile de rază de acțiune pentru armele furnizate Ucraina, de a preda țării atacate de Rusia sisteme mai puternice și de a formula invitația de aderare la NATO.
Pe de altă parte, Ministerul german de Externe l-a convocat miercuri dimineață pe însărcinatul cu afaceri al Coreei de Nord și i-a transmis îngrijorarea față de amenințarea securității Germaniei și păcii europene prin trimiterea de soldați nord-coreeni în Rusia.
Avantaje reciproce
Potrivit lui Andrei Lankov, profesor de istorie și relații internaționale la Universitatea Kookmin din Seul, Kremlinul mizează pe soldați nord-coreeni pentru a evita o nouă mobilizare. „Războiul este în general popular în Rusia, dar numai dacă majoritatea oamenilor nu sunt implicați în lupte și războiul nu le afectează viața de zi cu zi”, spune el. Așadar, în Rusia sunt din ce în ce mai puțini bărbați dispuși să-și riște viața, chiar și pentru beneficii financiare precum cele oferite de contractele cu armata.
De partea cealaltă, Coreea de Nord vrea bani și tehnologie. „Un soldat contractual din armata rusă primește 2.000 de dolari pe lună, plus un bonus unic care poate ajunge până la 20.000 de dolari. Phenianul ar fi bucuros să se aleagă cu cel puțin jumătate din această sumă pentru fiecare militar oferit”, este de părere Lankov.
Phenianul își dorește de asemenea tehnologie modernă, iar Moscova este dispusă să îi ofere. „În alte circumstanțe, Rusia nu ar fi niciodată dispusă să împărtășească tehnologia cu o țară atât de instabilă, dar acum nu are de ales”, afirmă profesorul de istorie și relații internaționale Andrei Lenkov.
dargmar 24.10.2024, 21:40
Probabil ca socoteala lui Putin e cam asa: daca castiga Trump, a doua zi dupa alegeri soldatii NK sunt in prima linie, de nu, ii trimite sa pazeasca granita cu Finlanda in locul trupelor ruse... In ambele cazuri mai castiga ceva carne de tun, insa nu inteleg socoteala Chinei (cu certitudine si-a dat acordul, ca altfel NK nu misca in front), ptr ca nu are nici un interes sa agite apele in Peninsula Coreeană si sa vada SK apropiindu-se si mai mult de NATO...