România, implicată în mai multe proiecte strategice pentru independență energetică

România joacă un rol crucial în reducerea dependenței energetice a Europei față de gazele rusești, prin proiecte precum Coridorul Vertical de Gaze și exploatarea Neptun Deep din Marea Neagră.

Coridorul Vertical utilizează vechea conductă transbalcanică, care poate transporta gaze în ambele direcții, conectând România la state precum Grecia, Bulgaria, Ucraina și Republica Moldova. În plus, terminalele de gaz lichefiat din Alexandroupolis și Revythoussa, situate pe țărmul Mării Egee, joacă un rol strategic în acest proces.

O altă conductă esențială, construită de Transgaz, leagă zăcământul Neptun Deep de rețelele de transport din Bulgaria, România, Ungaria și Austria, fiind deja gata pentru integrarea în Coridorul Vertical. Cu toate acestea, nu este încă clar ce rol vor avea investitorii americani în aceste proiecte comune româno-americane, despre care a vorbit recent președintele României, Nicușor Dan, într-un articol publicat în presa internațională.  

De ce a plecat ExxonMobil din România? Explicațiile istoricului Dennis Deletant

Într-un interviu acordat publicației DW, istoricul britanic Dennis Deletant susține că analiza stenogramelor companiei Exxon evidențiază nemulțumirile investitorilor față de instabilitatea regimului fiscal din România. În opinia sa, această situație a reprezentat o eroare din partea autorităților române.

Deletant argumentează că menținerea companiei americane în proiect ar fi oferit un nivel suplimentar de protecție, întrucât exploatarea ar fi beneficiat de interesul și sprijinul serviciilor de securitate ale Statelor Unite. Totodată, prezența unui investitor american important ar fi transmis un mesaj de descurajare către Kremlin, reducând riscul unor acțiuni ostile în zona platoului continental unde sunt localizate zăcămintele de gaze.

Cine protejează platforma Neptun Deep?

Istoricul apreciază, de asemenea, că anexarea Crimeei de către Vladimir Putin a avut printre obiective și controlul resurselor energetice din regiune, în special al celor care, în urma deciziei Curții Internaționale de Justiție de la Haga din 2009, au fost atribuite Ucrainei.

Un subiect sensibil rămâne securitatea platformei Neptun Deep, în contextul escaladării tensiunilor din regiunea Mării Negre, cu precădere a războiului din Ucraina și a incidentelor cu drone.

Deși România dispune de sisteme de apărare pe litoral, încă nu a fost desemnată o instituție responsabilă exclusiv de protecția acestei infrastructuri strategice. Totodată, șeful Armatei a confirmat, la începutul acestui an, că Articolul 5 al NATO nu acoperă proiectul Neptun Deep din Marea Neagră.

Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, a declarat pentru Agerpres că România trebuie să adopte un model similar cu cel al Norvegiei și Marii Britanii, care asigură protecție permanentă pentru platformele offshore din Marea Nordului.

Ce este proiectul Neptun Deep

Proiectul Neptun Deep reprezintă cel mai mare proiect de dezvoltare a gazelor naturale din zona românească a Mării Negre și una dintre cele mai importante investiții strategice din istoria energetică a României. Dezvoltat în parteneriat egal de companiile OMV Petrom și Romgaz, proiectul vizează exploatarea zăcămintelor de gaze din perimetrul offshore cu același nume, o zonă de adâncime de aproximativ 7.500 de kilometri pătrați localizată la circa 160 de kilometri distanță de țărmul românesc.

Miza acestei inițiative de peste 4 miliarde de euro este transformarea României în cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană.

Datele tehnice oficiale furnizate de companiile implicate estimează o producție totală de aproximativ 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale pe parcursul întregii perioade de exploatare. Din punct de vedere calendaristic, decizia finală de investiție a fost adoptată în vara anului 2023, iar primele molecule de gaze naturale sunt programate să ajungă în sistemul național de transport în cursul anului 2027.

Cum funcționează exploatarea și în ce stadiu sunt lucrările

Infrastructura necesară pentru exploatarea gazelor naturale din perimetrul Neptun Deep este una dintre cele mai complexe dezvoltări offshore realizate în România, fiind proiectată pentru operarea în ape cu adâncimi cuprinse între aproximativ 100 și 1.000 de metri. Conceptul de dezvoltare include forarea a zece sonde de producție, amplasate în cadrul celor două zăcăminte comerciale, Pelican Sud și Domino.

Infrastructura submarină este alcătuită din trei sisteme de producție submarine (subsea production systems), la care sunt conectate sondele de exploatare prin intermediul unei rețele de conducte și linii de colectare. Întregul sistem este conectat la platforma offshore Neptun Alpha, care are rolul de a colecta și procesa gazele naturale înainte de transportul acestora către țărm.

Platforma este proiectată să funcționeze fără personal permanent la bord, să își asigure în mod autonom necesarul de energie pentru operarea instalațiilor și să respecte standardele internaționale de siguranță și protecție a mediului. Exploatarea zăcămintelor și monitorizarea infrastructurii vor fi realizate de la distanță, prin intermediul unei replici digitale („digital twin”), tehnologie care permite supravegherea în timp real a instalațiilor, optimizarea proceselor operaționale și reducerea consumului de energie și a emisiilor de carbon.

Lucrările la proiectul Neptun Deep se desfășoară etapizat

Campania de foraj a început în anul 2025 și este realizată cu ajutorul instalației mobile de foraj Transocean Barents, după cum anunțau reprezentanții OMV Petrom, într-un comunicat transmis la acel moment. Lucrările se desfășoară etapizat asupra celor zece sonde planificate, dintre care patru sunt amplasate în zăcământul Pelican Sud, iar șase în structura Domino.

În paralel cu activitățile de foraj, continuă și dezvoltarea infrastructurii offshore. În anul 2026 au început lucrările de instalare a conductei submarine de aproximativ 160 km, destinată transportului gazelor naturale de la platforma Neptun Alpha până la țărm, în zona localității Tuzla.

Operațiunile sunt realizate cu ajutorul unor nave specializate, precum Castoro 10, utilizată pentru instalarea conductei în apropierea țărmului. Pe uscat, proiectul este completat de construirea stației de măsurare și reglare a gazelor naturale de la Tuzla și de integrarea cu conducta Tuzla-Podișor, realizată de Transgaz, care va permite transportul gazelor extrase din Marea Neagră către Sistemul Național de Transport și către piețele de consum din România și din regiune.

Rezultate BAC 2026 – toate lucrările au fost corectate!

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro

Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentarii (1)
Avatar comentarii

ioaniulian 06.07.2026, 17:49

Greseala?! Ineptul Dragnea et Co nu faceau greseli ! Colportau ABURELI ! Si inlesneau indoieli, acompaniate de inghionteli volgovite si uraliene. De aici, si aur-olacii, pot-icnelistii si sos-etatele mirositoare, dupa modelul bancului CINE E MARE, ROSU SI MIROASE URAT ? - Armata rosie, cand se descalta... Ei bine, acum sunt .... incaltate.

Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.