NIS Petrol, subsidiara din România a Naftna Industrija Srbije (NIS), principalul jucător din industria petrolieră a Serbiei, a fost preluată indirect de doi antreprenori români, Adrian Crețoiu și Iulian Stanciu, prin intermediul companiei Argenta SRL, informează publicația Profit.ro.
Cuprins:
Preluarea marchează o etapă semnificativă în procesul de restrângere a operațiunilor NIS în România, pe fondul sancțiunilor economice impuse de SUA asupra acționarului majoritar al NIS, gigantul rus Gazprom.
Argenta SRL, compania care a achiziționat NIS Petrol, este deținută în proporție de 60% de Adrian Crețoiu și 40% de Iulian Stanciu, fostul director general al eMAG.
Cei doi antreprenori au preluat Argenta SRL în 2025 de la grupul GSP, deținut de omul de afaceri Gabriel Comănescu.
Totodată, Crețoiu și Stanciu controlează și Foraj Sonde Videle, companie care recent a achiziționat Raffles Energy, un holding britanic ce deține două firme românești din sectorul energetic: Raffles Energy SRL și Zenith Resources SRL.
Informația potrivit căreia benzinăriile Gazprom din România și-au schimbat proprietarul a apărut încă din luna iulie, dar nu se știa cine este cumpărătorul.
Preluarea NIS Petrol de către Argenta are caracterul unei integrări verticale, conform Consiliului Concurenței.
„Din perspectiva relațiilor dintre activitățile părților implicate nu există suprapuneri orizontale, însă se poate considera că tranzacția are caracterul unei integrări verticale, întrucât părțile achizitoare activează în amonte ca prestator de servicii, în timp ce societatea țintă operează pe o piață situată în aval, respectiv piața dezvoltării, producției și comercializării de țiței brut”, se arată în decizia de neobiecțiune a Consiliului Concurenței.
De asemenea, s-a constatat că cotele de piață ale părților implicate sunt sub pragul de 30%, ceea ce exclude riscul creării unei poziții dominante pe piața românească.
NIS Petrol, activă în România din 2012, a înregistrat pierderi în fiecare an de la înființare.
Conform datelor Ministerului Finanțelor, în 2025, compania a raportat pierderi de peste 94 de milioane de lei, la venituri totale de aproximativ 205 milioane lei. În total, pierderile cumulate din ultimii 13 ani depășesc 600 de milioane de lei.
Compania sârbă operează în România patru perimetre petroliere în județul Timiș, cu concesiuni acordate din 2010: Ex-7 Periam, Ex-8 Biled, Ex-3 Băile Felix (în parteneriat cu East West Petroleum din Canada) și DEE V-20 Jimbolia (în colaborare cu Armax Gaz).
De asemenea, NIS Petrol deține o rețea de 19 benzinării sub brandul Gazprom, majoritatea situate în zona Transilvaniei, și o centrală de producție de energie electrică pe gaze naturale, cu o capacitate de 7,5 MW, situată la Jimbolia.
Naftna Industrija Srbije a confirmat în 2025 intenția de a-și reduce prezența în România, invocând provocările operaționale de pe această piață.
De asemenea, compania este în proces de vânzare a operațiunilor din Bulgaria, conform unei notificări.
„În cursul celui de-al doilea trimestru al anului 2026, compania (NIS – n.r.) a încheiat un acord de achiziție de acțiuni privind NIS Petrol România. Finalizarea ambelor tranzacții (și a celei privind NIS Bulgaria – n.r.) este condiționată de îndeplinirea condițiilor suspensive aplicabile, inclusiv obținerea licențelor necesare din partea Oficiului pentru Controlul Activelor Străine din SUA (OFAC). La data de 30 iunie 2026, condițiile suspensive erau în curs de îndeplinire, iar niciuna dintre tranzacții nu fusese finalizată”, se arată în document.
În paralel, MOL, conglomeratul petrolier din Ungaria, se pregătește să preia participația majoritară de peste 51% a Gazprom și Gazpromneft la Naftna Industrija Srbije.
Această mutare vine pe fondul sancțiunilor internaționale impuse Rusiei, care au determinat Gazprom să-și reducă implicarea în afacerile din regiune.
Dacă tranzacția va fi finalizată, aceasta ar putea schimba semnificativ echilibrul de putere în sectorul energetic din Balcani.
Preluarea NIS Petrol de către antreprenorii români Adrian Crețoiu și Iulian Stanciu pare să fie parte a unei strategii mai ample de consolidare a prezenței lor în sectorul energetic local.