Kiratsa Gheorghe, reprezentanta aromânilor, face dezvăluiri cu prilejul împlinirii a 109 ani de la recunoaşterea ca naţie a acestui popor în Balcani: «România a fost drama, dar şi salvarea noastră»

“Pentru noi, această zi pe care o sărbătorim astăzi reprezintă un bun prilej de identificare, pentru că încă nu avem o conştiinţă a entităţii noastre”, a declarat, pentru Libertatea, Kiratsa Gheorghe. Preşedinta Societăţii Culturale a Aromânilor a continuat: “Pentru prima oară, această zi a fost sărbătorită în 1989, la Bitola, în Macedonia, iar în România, în 1998. Noi, cei din România, avem relaţii de sânge de gradul II sau III cu cei din Macedonia istorică, adică părinţii sau bunicii noştri sunt de acolo. După războaiele balcanice, dar, mai ales, după războiul greco-turc (n.r. 1919-1922), au început problemele pentru noi, aromânii”. Doreau un stat independent Din cauza faptului că pacea dintre greci şi turci prevedea şi un schimb de populaţii, aromânii au avut de suferit. “Turcii din Grecia au plecat, nu înainte de a vinde casele aromânilor. Din păcate, în locul celor 700.000 de turci au venit 1,6 milioane de greci, care au intrat în conflict cu cei rămaşi pe aceste pământuri. Aşa că, încet-încet, a avut loc o epurare etnică pe cale paşnică”, ne-a dezvăluit Kiratsa Gheorghe. Aceasta a adăugat: “Astfel, România a fost drama, dar şi salvarea noastră. Spun asta pentru că, prin colonizarea Cadrilaterului cu aromâni, România ne-a întins o mână de ajutor şi, în ciuda greutăţilor mari prin care am trecut, lăsându-ne casele şi avuţia de izbelişte, am reuşit să formăm aici o diaspora”. Preşedinta Comunităţii aromânilor ne-a dezvăluit că, în anii interbelici, dorinţa fierbinte a aromânilor a fost însă formarea unui stat al lor, de sine stătător: “Din păcate pentru noi, statul român a preferat să ia Cadrilaterul şi să-l populeze cu aromâni, în loc să-i încurajeze pe vlahi să-şi formeze un stat independent, de sine stătător. Ar fi fost mult mai convenabil pentru aromâni să aibă o ţară cât de mică a lor”.