“Pentru noi, această zi pe care o sărbătorim astăzi reprezintă un bun prilej de identificare, pentru că încă nu avem o conştiinţă a entităţii noastre”, a declarat, pentru Libertatea, Kiratsa Gheorghe.
Preşedinta Societăţii Culturale a Aromânilor a continuat: “Pentru prima oară, această zi a fost sărbătorită în 1989, la Bitola, în Macedonia, iar în România, în 1998. Noi, cei din România, avem relaţii de sânge de gradul II sau III cu cei din Macedonia istorică, adică părinţii sau bunicii noştri sunt de acolo. După războaiele balcanice, dar, mai ales, după războiul greco-turc (n.r. 1919-1922), au început problemele pentru noi, aromânii”.
Doreau un stat independent Din cauza faptului că pacea dintre greci şi turci prevedea şi un schimb de populaţii, aromânii au avut de suferit.
“Turcii din Grecia au plecat, nu înainte de a vinde casele aromânilor. Din păcate, în locul celor 700.000 de turci au venit 1,6 milioane de greci, care au intrat în conflict cu cei rămaşi pe aceste pământuri. Aşa că, încet-încet, a avut loc o epurare etnică pe cale paşnică”, ne-a dezvăluit Kiratsa Gheorghe.
Aceasta a adăugat: “Astfel, România a fost drama, dar şi salvarea noastră. Spun asta pentru că, prin colonizarea Cadrilaterului cu aromâni, România ne-a întins o mână de ajutor şi, în ciuda greutăţilor mari prin care am trecut, lăsându-ne casele şi avuţia de izbelişte, am reuşit să formăm aici o diaspora”.
Preşedinta Comunităţii aromânilor ne-a dezvăluit că, în anii interbelici, dorinţa fierbinte a aromânilor a fost însă formarea unui stat al lor, de sine stătător: “Din păcate pentru noi, statul român a preferat să ia Cadrilaterul şi să-l populeze cu aromâni, în loc să-i încurajeze pe vlahi să-şi formeze un stat independent, de sine stătător. Ar fi fost mult mai convenabil pentru aromâni să aibă o ţară cât de mică a lor”.
Comunitatea aromână din România organizează, astăzi şi mâine, o serie de evenimente în zona Hanul lui Manuc din Centrul Vechi. Sub titlul “Atsea ditu soni aveari. Limba” (n.r. - Acea din urmă avere. Limba), această festivitate se vrea a face cunoscute istoria, tradiţia şi cultura aromânească.
Mulţi dintre aromânii care au venit în România au devenit, în scurt timp, cetăţeni de vază în ţara lor de adopţie. Printre aceştia, îi amintim pe istoricul Nicolae Iorga, actorii Toma Caragiu, George Vraca sau Alexandru Arşinel, scriitorul Ion Luca Caragiale, medicul Mina Minovici, poeţii Octavian Goga şi Anton Pann, regizorul Sergiu Nicolaescu, istoricul Neagu Djuvara, lingvistul Matilda Caragiu Marioţeanu sau sportivii Gheorghe Hagi, Cristian Gaţu şi Simona Halep.