Lecția economică a pandemiei: starea de bine a lucrătorilor este fundamentul pentru orice altceva
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Crize precum pandemiile, prăbușirile economice și războaiele mondiale au dus, uneori, de-a lungul istoriei, la reordonarea societăților - micșorând decalajul dintre bogați și săraci sau dând putere clasei muncitoare, scrie The New York Times.
Cuprins:
Ciuma Neagră a ajutat la sfârşitul feudalismului. Marea Criză Economică a dus la apariţia New Deal (n.t. - o serie de programe economice adoptate în Statele Unite între anii 1933 și 1936).
<strong>„Niciodată o inegalitate economică extremă nu s-a micșorat într-un mod semnificativ”, spune istoricul Stanford, Walter Scheidel, „fără o criză majoră”.</strong><br>
Pandemia de coronavirus, deocamdată, nu este de ordinul ciumei, dar a lovit Statele Unite în timpul unei perioade de agitație privind agravarea inegalităților și scăderea puterii lucrătorilor.
Deja, s-a evidențiat cât de precară este viața pentru mulți muncitori americani, provocând revolta unora.
Modul în care răspund angajatorii și factorii politici ar putea îmbunătăți munca în Statele Unite pe termen lung - sau ar putea agrava problemele existente.
<strong>„Pandemiile ca șoc social le oferă lucrătorilor un avantaj mai mare pentru a cere lucruri”, a spus Patrick Wyman, istoric și gazdă a podcastului Tides of History. „Crizele ca acestea dezvăluie ceea ce este deja deteriorat sau în proces de deteriorare.”</strong><br>
„Sunt atacuri asupra unui anumit mod socioeconomic de organizare a societății tale”, a spus el. „Întrebarea este dacă instituțiile dvs. pot face ca lucrurile colective să se întâmple.”
Statele Unite sunt distincte între țările bogate, din cauza lipsei de protecție a lucrătorilor, precum concedii medicale plătite la nivel național, concedii familiale plătite și asigurări de sănătate universale, precum și apartenența minimă la un sindicat.
<strong>Atât în cazul celor cu salarii mari, dar și pentru cei cu venituri mici, mulți angajatori se așteaptă ca lucrătorii să fie în permanență disponibili. </strong><br>
Companiile sunt de obicei obligate mai întâi faţă de acționari, mai presus de angajați, clienți și comunități.
<strong>Dar pandemia coronavirusului a arătat defectul acestei logici: starea de bine a lucrătorilor este fundamentul pentru orice altceva.</strong><br>
Deja, Congresul le-a acordat unor muncitori cu concediu medical plătit și concediu de familie, pentru prima dată. Companiile au început să ofere concedii plătite, îngrijiri subvenționate pentru copii și programe de lucru flexibile.
Milioane de americani lucrează de acasă - ceea ce ar putea reseta practicile la locul de muncă chiar și după reîntoarcerea lor.
<strong>Oamenii recunosc importanța multor locuri de muncă care au fost mult timp subevaluate, cum ar fi lucătorii din servicii de curăţenie, furnizorii de îngrijiri pentru copii, profesorii, asistenții medicali, cei care fac livrări și lucrătorii din magazinele alimentare.</strong><br>
Nu există nicio garanție a unui rezultat pozitiv pentru lucrători; depinde în mare parte de alegerile care vor fi făcute în următoarele luni. Chiar dacă unele crize din trecut au oferit mai multe, efectiv, lucrătorilor, opusul ar putea fi valabil de data aceasta, având în vedere nivelurile ridicate ale șomajului.
Răspunsul american a fost mai puțin generos decât cel din alte țări: Danemarca, Marea Britanie și Germania plătesc o parte mare din salarii, în timp ce oamenii nu lucrează, astfel încât companiile să-şi poată păstra angajaţii, scrie The New York Times.
<strong>Dar dacă mai mulți oameni percep că sistemul le-a eșuat în mod fundamental, experții spun că ar putea duce la cereri pe scară largă pentru protecții mai bune. </strong><br>
Milioane de oameni și-au pierdut brusc locul de muncă, împreună cu asigurarea de sănătate și alte beneficii. Dezacordul partizan a încetinit asistența guvernamentală și numeroşi lucrători sunt excluși de la asistența pe care Congresul a autorizat-o. În multe privințe, pandemia agravează inegalitatea: A rămâne acasă sau a solicita asistență medicală este mai ușor pentru bogați decât săracii, iar primele date arată că virusul afectează în mod disproporționat afro-americanii și latinii.
„Ați observat deja o reducere a inegalității economice în ultimele săptămâni din cauza pieței bursiere, dar există efecte potențiale pe termen lung pentru 99%”, a spus domnul Scheidel, care a scris „The Great Leveler: Violenţa şi Istoria Inegalității De la epoca de piatră până la secolul XXI. "
Ciuma Neagră a ajutat la încheierea iobăgiei
Ciuma Neagră - când ciuma bubonică a ucis estimativ de la 30% până la 60% din populația europeană la mijlocul anilor 1300 - este un exemplu extrem al modului în care pandemiile pot reechilibra societățile.
În cele din urmă, a ajutat la încheierea iobăgiei în unele părți ale Europei.
Deoarece atât de mulți oameni au murit, forţa de muncă a devenit rară, iar muncitorii s-au tocmit mai mult cu proprietari de pământ. Mulți țărani puteau, pentru prima dată, să dețină terenuri sau să se deplaseze pentru oportunități.
„Dacă sunteți un iobag înainte de Ciuma Neagră, sunteți într-o formă proastă, nu aveți nicio influenţă - domnii pot cere mult de la dvs.”, a spus el. „După Ciuma Neagră, când domnul spune: „Vino să-mi munceşti câmpul ”, nu mai trebuie să faci asta”.
<strong>Se pare că pandemia coronavirusului nu va fi nicăieri la fel de mortală ca ciuma. Dar, a spus el, „chiar și un șoc relativ mic, ca acesta redeschide tărâmul posibilităţilor”.</strong><br>
Șase secole mai târziu, în Statele Unite, o mișcare de muncă în creștere înainte de Primul Război Mondial a culminat, după război, în uniuni mai puternice, la greve răspândite și sfârșitul zilei de muncă de 12 ore.
Războiul, pe lângă pandemia de gripă spaniolă din 1918, a dus la un deficit de bărbați muncitori, astfel că multe dintre aceste locuri de muncă s-au deschis femeilor pentru prima dată. La rândul lor, femeile au căpătat mai multă putere pentru a pleda pentru salarii mai mari și dreptul la vot.
Marea Criză Economică (1929-1933) a dus la crearea rețelei de siguranță a Americii cu New Deal (n.t. - o serie de programe economice adoptate în Statele Unite între anii 1933 și 1936).
<strong>Singura dată în care Statele Unite a avut o reţea de îngrijire publică pentru copii a fost în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când țara trebuia să permită femeilor să muncească în timp ce bărbații erau în război.</strong><br>
”Procesul nu a fost lin, sau fără dezacorduri și întârzieri. Ca răspuns la solicitările de muncă din Anglia provocate de ciumă, regele a emis o ordonanță care includea o lege a salariului maxim”, amintește ziarul american.
Multe dintre câștigurile obținute de mișcarea de muncă din Statele Unite în anii 1920 au fost în cele din urmă inversate. Politicile New Deal s-au confruntat cu o rezistență politică semnificativă din partea criticilor care au spus că au ridicat prea mult deficitul și s-au supus socialismului. Din start, aceste politici au exclus multe minorități rasiale, în special femei.
O criză, de una singură, nu a fost suficientă pentru a porni o mișcare a forței de muncă, dar dacă o mișcare arde la foc mic, o criză poate face să clocotească, a spus Nelson Lichtenstein, istoric al muncii la Universitatea din California, Santa Barbara, citat de The New York Times. De exemplu, spune el, condițiile nu erau propice ca lucrătorii să se revolte în timpul recesiunii din 2008, dar de data aceasta ar putea fi.
<strong>„Am avut un deceniu și mai mult de agitație, planificare, gândire cu privire la necesitatea rezolvării problemelor de inegalitate și disfuncție capitalistă, astfel încât aceste idei sunt mai proeminente pe ordinea de zi, și nu numai pe cea a liberalilor”, a spus el.</strong><br>
„O ocazie ce apare o dată la o generație”
În timpul acestei pandemii, muncitorii din Statele Unite au organizat greve la Whole Foods, Instacart și alte companii, solicitând protecții precum prime de risc, mănuși și concedii medicale. Congresul a adoptat politici, deși temporare, care ar fi fost de neconceput din punct de vedere politic, inclusiv concedii plătite și plăți directe către persoane fizice. Democrații au introdus proiecte de lege pentru a face unele dintre beneficii permanente.
<strong>Unele companii, inclusiv Darden Restaurants, care deține Olive Garden și alte lanțuri, au acordat permanent lucrătorilor concedii medicale plătite. (Alții, inclusiv Starbucks și Walmart, au oferit concediu plătit, dar au făcut asta temporar.)</strong><br>
„Aceasta este cu adevărat o oportunitate o dată la o generație”, a declarat Janelle Jones, director general la Groundwork Collaborative, un grup de politici economice progresive.
<strong>„Responsabilii politici trebuie să se concentreze pe restructurarea economiei noastre într-un mod care să reechilibreze puterea față de lucrători.”</strong><br>
Pentru lucrătorii cu ora, importanța concediilor medicale plătite a devenit mai clară. Doar unul din trei lucrători din sectorul serviciilor îl are, potrivit datelor de la Shift Project de la Universitatea din California, care efectuează o anchetă amplă și continuă asupra acestor lucrători, iar 60% dintre ei spun că merg la muncă când sunt bolnavi.
„Ceea ce se simte diferit, ca o oportunitate de schimbare, este că ìn cazul sănătăţii publice este atât de evident și puternic”, a spus Kristen Harknett, unul dintre liderii proiectului Shift și sociolog la Universitatea din California, San Francisco. „Niciodată nu am mai avut astfel de dovezi pentru modul în care acest lucru colectivizează problema. Nu este doar numai ce se vede. ”
Tranziție către munca de acasă?
Pentru funcţionari, coronavirusul oferă, într-un fel, un experiment natural, obligând companiile să lase oamenii să lucreze de acasă, să-și creeze propriile programe și să petreacă mai mult timp cu familiile lor.
Asta ar putea convinge companiile că programul actual, cu orar fix, nu este necesar, au spus sociologii Erin L. Kelly și Phyllis Moen, care anul acesta au publicat „Cum merg prost joburile bune și ce putem face în legătura cu asta”.
„O parte a motivului pentru care companiile nu s-au schimbat atât de mult este că există o reconsiderare a modului de gândire, pentru a nu se mai concentra pe numărul de ore și pe răspunsurile instantanee la un mesaj pe care angajatul îl primeşte la ora 21.00”, a spus doamna Kelly. „Este o schimbare spre a presupune că angajații ar trebui să decidă când, unde și cum își fac munca”.
O tranziţie bruscă spre munca de acasă, cu școli închise, nu este în niciun caz un experiment perfect - oamenii pot simți că au mai puțin control asupra vieții lor decât oricând și cei mai mulți nu au de îngrijit copii. Dar acum, a spus doamna Moen, schimbarea obligă companiile să inoveze.
Modificările de politici care s-au întâmplat deja, ca răspuns la virus, au venit foarte repede. Aceștia au reflectat cât de ușor ar fi pentru lucrători să aibă aceste drepturi - angajatorii sau factorii de decizie ar trebui doar să spună asta.
<strong>Ar putea fi greu pentru angajatori să recupereze beneficii, spun analiștii, chiar și pe acelea despre care au spus că sunt temporare.</strong><br>
„Odată ce ai clarificat că aceste lucruri sunt în capacitatea ta de a le face, așteptările de bază ale oamenilor se schimbă”, a spus domnul Wyman, istoric. „Acest lucru a fost valabil pentru New Deal, Marea Societate (n.t. - un set de programe interne lansat în 1964 – 1965 în Statele Unite, având ca scop principal eliminarea totală a sărăciei și a nedreptății rasiale), Obamacare”.
<strong>”Putem face mult mai mult decât credem că putem. Crizele sunt un memento util, util într-un mod tragic, despre ceea ce putem face dacă am fi dorit, dacă am avea voința să o facem. ”</strong>
