Leul Scade încet, Dar Sigur în Fața Euro. Cum Explică Un Profesor De Economie Evoluția Negativă A Monedei Naționale

Euro a fost cotat miercuri la 4,8590 lei pe unitate la cursul oficial al Băncii Naționale a României (BNR). De la începutul anului, leul s-a depreciat față de euro cu 8 bani, adică 1,67%.

Scăderea vine în contextul în care întreaga lume se confruntă cu pandemia de coronavirus și șocul economic pe care acesta l-a generat.

În plus, România are și propriile condiții specifice, respectiv un deficit comercial și un deficit bugetar mari, care pun la rândul lor presiune pe leu.

Care sunt efectele

Scăderea leului se vede instantaneu în cazul creditelor în euro sau la chirii. Dacă la începutul anului o rată de 350 de euro însemna 1.672 lei la un curs de 4,7789 lei pentru un euro, la noul curs se face 1.700 de lei.

Scumpiri se vor vedea și la abonamentele de telefonie, acestea fiind exprimate tot în euro. De asemenea, România importă cea mai mare parte a mâncării din Uniunea Europeană, astfel că și în cazul alimentelor pot exista scumpiri la raft din cauza mișcării cursului.

În fine, mașinile de import vor costa și ele acum mai mult. Spre exemplu, un autoturism de 20.000 de euro ar fi costat 95.578 de lei în ianuarie, pe când la noul curs ajunge la 97.180 de lei. Diferența este de circa 1.600 de lei.

Nu e cazul de îngrijorare

Recomandări

”Euroins a confundat România cu Bulgaria”. Șefii ASF ajung azi în fața instituției care îl reprezintă pe omul cu cea mai înaltă funcție dintr-o democrație: cetățeanul

Economiștii spun însă că nu este cazul să ne îngrijorăm. Profesorul de economie Mircea Coșea, fost ministru al reformei, spune că există atât cauze externe, cât și interne pentru depreciere.

În privința cauzelor externe, acesta enumeră protestele din Belarus și pe cele din Bulgaria, plus situația tensionată dintre Grecia și Turcia legată de platoul continental al Mării Mediteraneene. Concomitent, există incertitudini privind alegerea viitorului președinte al SUA.

În privința cauzelor interne, Coșea arată creșterea importurilor, care pune presiune pe leu.

Avem un deficit de balanță comercială mare. Importăm mâncare și materiale de protecție sanitară. De asemenea, investițiile se fac din importuri: aducem până și bitum pentru autostrăzi, la fel e și cu materialele de construcții și echipamentele.
Mircea Coșea, pentru Libertatea:

De asemenea, acesta spune că ne ține pe loc și capacitatea slabă de a prelucra în țară producția agricolă.

Pe de altă parte, Coșea nu crede că va exista o creștere abruptă a euro în fața leului datorită vigilenței BNR.

BNR, cu ochii pe curs

Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al băncii centrale, spune că variațiile de curs nu sunt mari, chiar dacă deficitele pun presiune pe curs.

”BNR este foarte atentă să nu apară variații mari de curs, într-o perioadă de criză economică cu deficite mari, care evident că pun presiune pe curs. Avem instrumente pentru asta – rezerve valutare ridicate, dobânzi care scad ușor, dar sustentabil, tocmai pentru a nu pune presiune suplimentară pe curs. Rezerva are însă și alte funcții – plata datoriilor externe, și numai în luna asta sunt de plătit 2 miliarde de euro. În aceste condiții, variații de sub 0,1% zilnice sunt variații mici, specifice acestei perioade cu constrângeri multe”, a precizat Suciu.

Leul scade încet, dar sigur în fața euro. Cum explică un profesor de economie evoluția negativă a monedei naționale

Care sunt efectele

Nu e cazul de îngrijorare

BNR, cu ochii pe curs

Știri mondene

Știri România