Mesajul Patriarhului Daniel de 1 Decembrie: Să-i comemorăm cu recunoştinţă pe eroii neamului

”În timpul Războiului din perioada 1916-1918, mai mult de 250 de preoți ortodocși români au însoțit trupele armatei române pe câmpurile de luptă în calitate de confesori militari. Unii dintre ei au murit pe front, alții au fost luați prizonieri şi deportați. Peste 200 de călugări şi călugărițe au activat ca infirmieri în diferite spitale de campanie sau pe front, unii murind la datorie, din cauza tifosului exantematic.

Sute de preoți au fost anchetați, jefuiți sau alungați din parohiile lor de către inamic, alții au murit împușcați în teritoriile ocupate de trupele germane. În Transilvania, 150 de preoți au fost aruncați în închisorile maghiare, unii fiind condamnați la moarte sau la ani grei de închisoare. Alți peste 200 de preoți au fost deportați în vestul Ungariei, în județul Șopron, unde au trăit în condiții inumane până la eliberarea lor în 1919 de către trupele române”, a explicat Patriarhul.

Făcând referire la evenimentul Marii Uniri de la Alba Iulia, Preafericirea Sa a accentuat că în componenţa Adunării Naţionale Constituante s-au aflat mulţi slujitori ai Bisericii.

”În Marele Sfat al naţiunii române, ca şi în Consiliul Dirigent, au fost aleși, de asemenea şi slujitori ai Bisericii, iar episcopul ortodox român de Caransebeș, Miron Cristea, viitorul Mitropolit Primat (1919) şi apoi Patriarh al României Mari (1925), şi episcopul greco-catolic de Gherla, Iuliu Hossu, au fost aleși în delegația de patru persoane care a prezentat Actul Unirii Regelui Ferdinand, la București. Marea Unire este rezultatul multor eforturi depuse în direcţia unităţii de conştiinţă şi neam a poporului român. Acum, la aniversarea a 99 ani de la Marea Unire din 1 decembrie 1918, dorim să exprimăm omagiul şi recunoștința cuvenite tuturor făuritorilor actului măreț al istoriei noastre pentru care au luptat moșii şi strămoșii noştri, ştiind că unirea tuturor provinciilor româneşti într-un stat român unitar a fost încoronarea multor eforturi jertfelnice, spirituale şi materiale, de afirmare a conștiinței naţionale şi a dorinţei de unitate naţională. Să-i mulţumim lui Dumnezeu, pentru toate binefacerile Marii Unirii, şi să-i comemorăm cu recunoştinţă pe eroii neamului.Astăzi, toți cetățenii României, toate instituțiile statului şi toate cultele religioase, avem datoria să păstrăm şi să cultivăm darul unității naţionale ca fiind un simbol al demnității poporului român, obținut cu multe jertfe de vieți omenești şi multe eforturi spirituale şi materiale, spre binele României şi bucuria românilor de pretutindeni. Aşa să ne ajute Dumnezeu!”, a spus Patriarhul Daniel.

Constituția României prevede că 1 Decembrie este Ziua Națională a țării noastre, în amintirea celor peste 100.000 români adunați pe Câmpul lui Horea de la Alba Iulia care au cerut Unirea Transilvaniei cu Țara. Marea Adunare Națională, constituită din 1.228 delegați, a adoptat o rezoluție care consfințea Unirea tuturor românilor din Transilvania, întreg Banatul (teritoriul dintre râurile Mureș, Tisa și fluviul Dunărea) și Țara Ungurească (Crișana, Sătmar și Maramureș) cu România.

Citește și: VIDEO/Ce înseamnă pentru români Ziua Națională. Fasole cu ciolan, hora unirii și dezamăgire

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro