Noua metodă a Meta de verificare, împrumutată de Mark Zuckerberg de la Twitter, nu va funcționa. Consecințele renunțării la fact-checking-ul profesionist
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Mark Zuckerberg a anunțat renunțarea la fact-checking-ul profesionist pe platformele Meta din SUA, înlocuindu-l cu un sistem de verificare realizat de utilizatori, similar cu modelul Twitter. Această decizie ridică îngrijorări majore privind răspândirea dezinformării, lipsa unei autorități de verificare putând transforma Facebook și Instagram în spații dominate de știri false și polarizare.
Cuprins:
- Compania Meta a lui Mark Zuckerberg ia exemplu Twitter
- Erori importante în modelul de fact-checking al Twitter
- De ce nu va funcționa noua metodă a Meta de verificare, împrumutată de la Twitter
- Decizia lui Zuckerberg poate crește numărul utilizatorilor care cred în fake-news
- Ce este de făcut pentru a ne proteja de valul de fake-news care va lovi rețelele de socializare
Compania Meta a lui Mark Zuckerberg ia exemplu Twitter
Mark Zuckerberg a anunțat recent că va renunța la fact-checking-ul profesionist făcut de terțe părți precum AFP (Agence France-Presse). În schimb, gigantul social media va lua exemplul Twitter, unde utilizatorii fac ei înșiși fact-checking.
X, fostul Twitter, a introdus în 2022 o nouă metodă de fact-checking (în română, verificarea faptelor), prin Community Notes (în română, note date de membrii comunității). Astfel, utilizatorii pot sugera corecții la postări, iar acestea vor fi arătate sub mesajele inițiale. Pentru a se întâmpla asta, alți colaboratori trebuie să le aprecieze ca fiind de încredere.
Erori importante în modelul de fact-checking al Twitter
Modelul de fact-checking introdus pe platforma patronată de Elon Musk este supus unor erori ce pot da naștere polarizării și scepticismului cu privire la proces în sine. Studiile arată că marea majoritate a fact check-ingului este de o parte sau de alta a spectrului politic, deși majoritatea informațiilor sunt „de stânga” și factuale.
Cu toate acestea, o problemă majoră este că verificarea faptelor se face, de multe ori, cu trimitere la alte postări pe rețeaua X și nu citări din site-uri de specialitate sau chiar Wikipedia.
Ce a făcut Twitter, de fapt, este să liberalizeze procesul până în punctul în care fiecare utilizator folosește ce mijloace vrea pentru a face fact-checking. Astfel, crește probabilitatea ca postările să fie corectate, la rândul lor, de comentarii greșite sau polarizate.
De ce nu va funcționa noua metodă a Meta de verificare, împrumutată de la Twitter
În literatura de specialitate, procesul prin care este corectată o știre falsă se numește „debunking”. Făcut de asociații specializate, procesul funcționează, conform studiilor. Corectarea fake-news-ului de către alți utilizatori dă și ea rezultate, dar de multe ori, persoanele ignoră corecțiile făcute și iau de bună știrea inițială.
Un sistem de fact-checking, însă, precum cel al Twitter, unde simplii utilizatori fac corecții, iar acestea apar, atunci când primesc credibilitate de alți utilizatori, pot fi părtinitoare. Mark Zuckerberg afirma că profesioniștii care fac fact-checking au devenit părtinitori, dar să ne imaginăm cum va fi în cazul simplilor utilizatori, care vin cu propriile convingeri și orientări.
Astfel, Zuckerberg deschide ușa fake-news-ului și dezinformării, lăsându-și proprii utilizatori să-și facă singuri dreptate. Nu va mai exista practic niciun fel de autoritate care să verifice corectitudinea informațiilor pe Facebook sau Instagram, lucru care poate face din cele două platforme un „câmp de luptă” polarizat între vacciniști și anti-vacciniști, suveraniști și pro-europeni etc.
Decizia lui Zuckerberg poate crește numărul utilizatorilor care cred în fake-news
După cum arată studiile, doar o mică parte din utilizatorii rețelelor sociale sunt afectați de fake news. Acest aspect se datorează mai multor factori, precum gândirea critică dezvoltată, abilitatea de a verifica informațiile citite, a știi cum arată fake-news-ul, cât și încrederea în autoritate.
Problema cu decizia lui Mark Zuckerberg este că poate să extindă numărul de persoane care încep să creadă în fake-news. Putem explica asta prin faptul că autoritatea (fact-checkerii) dispar, fiind înlocuiți de simplii utilizatori care pot veni cu opinii proprii.
Astfel, pe rețelele sociale nu se va mai discerne fake-news-ul de știri reale și corecte, iar numărul persoanelor care cred în conspirații și știri false va crește.
Ce este de făcut pentru a ne proteja de valul de fake-news care va lovi rețelele de socializare
Decizia lui Mark Zuckerberg, deși limitată doar la SUA până în prezent, va lăsa loc de știri false neverificate de vreo autoritate abilitată. AFP (Agence France-Presse), cu o vechime de aproape 200 de ani, este unul dintre fact-checkerii majori ai Meta.
Lăsați „descoperiți” în lupta cu știrile false, este important să știm cum să le recunoaștem. Să știm cum arată o astfel de informație falsă este primul pas în a nu îi da crezare. Titlurile bombastice sau cele care folosesc termeni complecși pot fi un semnal de alarmă că postarea vrea să ne inducă în eroare.
Alt aspect important este să nu luăm de bună instant tot ceea ce citim. Orice conținut trebuie analizat „cu un gram de sare”, adică verificat din mai multe surse și diverse, pe cât se poate. Un alt pericol este reprezentat și de apartenența la anumite grupuri. Ele au puterea de a ne orienta convingerile spre o anumită direcție, deci este bine să analizăm influențele externe asupra noastră și să le ținem sub control.
Decizia lui Zuckerberg de a înlocui fact-checking-ul profesionist cu verificări realizate de utilizatori în SUA riscă să amplifice dezinformarea pe platformele Meta. Fără o autoritate de încredere, crește riscul ca să fie expuși polarizării și manipulării.
Bibliografie
- Ardèvol-Abreu, A., Delponti, P., & Rodríguez-Wangí¼emert, C. (2020). Intentional or inadvertent fake news sharing? Fact-checking warnings and users´ interaction with social media content. Profesional de la Información, 29(5).
- Kangur, U., Chakraborty, R., & Sharma, R. (2024). Who Checks the Checkers? Exploring Source Credibility in Twitter's Community Notes. arXiv preprint arXiv:2406.12444.
- Schwarz, N., Newman, E., & Leach, W. (2016). Making the truth stick & the myths fade: Lessons from cognitive psychology. Behavioral Science & Policy, 2(1), 85-95.
- Tandoc Jr, E. C. (2019). The facts of fake news: A research review. Sociolo
