O singură oră pierdută îți poate da corpul peste cap. De ce luni dimineață lovește mai tare decât duminică

Cuprins:

De ce o singură oră ne poate da peste cap mai mult decât credem

Problema nu este doar că dormim mai puțin. Organismul nostru funcționează după ritmuri circadiene, adică un fel de ceas intern reglat în mare parte de lumină și întuneric. Când mutăm brusc ceasul înainte, corpul rămâne în urmă. Dimineața avem mai mult întuneric, seara – mai multă lumină, iar asta împinge somnul mai târziu și face trezirea mai grea. Academia Americană de Medicină a Somnului explică faptul că trecerea la ora de vară produce o „nepotrivire” între ceasul biologic și programul social, adică exact acel tip de dezechilibru care duce la somnolență, oboseală și senzația că nu ești în ritm cu ziua.

Asta explică de ce, pentru mulți, duminică dimineață nu va fi doar o dimineață mai scurtă, ci una ciudată. Te poți trezi mai greu, poți avea impresia că nu te-ai odihnit suficient și s-ar putea să te enervezi mai repede sau să te concentrezi mai greu. Sleep Foundation arată că exact în perioada acestei treceri apar mai des probleme de somn, dificultăți de adaptare și scăderea stării de alertă, mai ales în primele zile.

Duminică poate fi suportabilă. Luni lovește, de fapt, mai tare

Pentru mulți oameni, efectul real nu se vede în primele ore după schimbarea ceasului, ci când începe săptămâna. Motivul este că duminică mai poți recupera parțial, mai lenevești, mai amâni o treabă. De luni însă, intri din nou în program fix, cu alarmă, drum, școală, serviciu și creierul forțat să fie activ mai devreme decât i-ar veni natural. Academia Americană de Medicină a Somnului notează că exact această combinație dintre somnul pierdut și obligațiile matinale produce somn insuficient și „datorie de somn”, adică un deficit care se simte în corp și în minte.

Pe scurt, ce pare o simplă schimbare a acelor ceasului se transformă într-un mic jet lag. Doar că, spre deosebire de vacanță, aici nu aterizezi undeva exotic, ci direct în rutina de luni dimineață. Iar corpul nu iubește deloc astfel de surprize și ora de vară dereglează expunerea la lumina naturală și afectează capacitatea de a fi alert dimineața și somnoros seara, explică Sleep Foundation.

Ce simptome pot apărea după schimbarea orei

Cele mai frecvente efecte sunt:

tulburările de somn

dificultatea de a adormi mai devreme

trezirea grea

iritabilitatea

pofta de mâncare dată peste cap

problemele de concentrare

Toate pornesc de la faptul că ritmul biologic este brusc forțat să se mute înainte, iar organismul nu face asta la comandă. Academia Americană de Medicină a Somnului arată că această tranziție este asociată nu doar cu perturbarea somnului, ci și cu tulburări de dispoziție și o creștere a accidentelor rutiere în primele zile după schimbare.

Medicul Tudor Ciuhodaru a avertizat, la rândul lui, că efectele se simt mai clar după trecere și că unele pot deveni periculoase la persoanele vulnerabile. El a vorbit public despre posibila creștere temporară a riscului de infarct, dar și despre faptul că mulți oameni ajung în această perioadă să acuze oboseală, insomnie, anxietate, apatie sau tulburări de concentrare.

De data aceasta, nici vremea nu ajută prea mult. România trece la ora de vară cu ploi, furtuni și cod galben de ninsori.

Ce se întâmplă, de fapt, în corpul nostru

Lumina este principalul semnal care îi spune creierului când e momentul să fie treaz și când e momentul să pregătească somnul. Când trecem la ora de vară, dimineața apare mai mult întuneric la ora la care ne trezim și mai multă lumină seara, când ar trebui să începem să ne liniștim, și ambele momente mută ceasul biologic spre mai târziu. Cu alte cuvinte, corpul vrea să adoarmă mai târziu, dar viața îl obligă să se trezească mai devreme. De aici vine senzația aceea de cap greu, lipsă de chef și oboseală care nu trece nici după cafea.

Nu toți oamenii vor simți la fel de intens această schimbare. Copiii, adolescenții, persoanele care dorm deja puțin, cei care lucrează în ture și oamenii cu probleme cardiace sau tulburări de somn pot resimți mai apăsat trecerea. Dar chiar și la persoanele fără boli, o oră pierdută într-un sistem deja obosit poate însemna o zi proastă sau o săptămână mai grea.

Sleep Foundation arată că adaptarea completă nu este instantanee și că această dereglare poate afecta mai multe zile la rând.

Există și riscuri mai serioase?

Depinde. Nu înseamnă neapărat că schimbarea orei provoacă infarct, AVC sau accidente, dar studiile analizate de Academia Americană de Medicină a Somnului arată că trecerea de primăvară la ora de vară este asociată cu o creștere a morbidității cardiovasculare, inclusiv:

infarct miocardic

accident vascular cerebral

internări pentru fibrilație atrială acută

În primele zile după schimbare cresc și accidentele rutiere, iar unele surse medicale notează și tulburări de dispoziție sau risc suicidar mai mare în perioadele de tranziție.

Dacă ai o boală cardiacă, dormi prost de obicei, ești foarte stresat sau iei deja medicație pentru somn ori tensiune, perioada asta merită tratată cu mai multă grijă. Iar dacă după schimbarea orei apar simptome puternice sau neobișnuite, ele nu trebuie puse pe seama ceasului, ci evaluate medical.

Cum poți să treci mai ușor peste această schimbare

Specialiștii recomandă câteva lucruri simple, care chiar au logică biologică:

să te culci puțin mai devreme în zilele din jurul schimbării și să păstrezi un program cât mai regulat

să te expui la lumină naturală dimineața, pentru că aceasta ajută ceasul intern să se reseteze

seara e util să reduci lumina artificială puternică, mai ales ecranele

Sleep Foundation și alte surse medicale arată că aceste măsuri pot reduce șocul adaptării.

Și medicul Tudor Ciuhodaru recomandă planificarea atentă a activității, evitarea suprasolicitării nervoase, petrecerea timpului în aer liber, mișcare ușoară și o alimentație bazată pe fructe și legume. Sunt sfaturi banale doar la prima vedere. În realitate, ele țin exact de lucrurile care ajută corpul când este obosit și dereglat.

Ce se întâmplă cu trenurile și de ce unii vor fi derutați de ceasuri

În România, trecerea se face în noaptea de 28 spre 29 martie 2026, când ora 3.00 devine 4.00, iar ziua de duminică devine astfel cea mai scurtă zi din an, cu doar 23 de ore. CFR Călători a anunțat că mersul trenurilor rămâne valabil, iar trenurile aflate deja în circulație își continuă drumul până la destinație. După ora 4.00, plecările se fac după ora oficială de vară.

Pe telefoane și calculatoare, schimbarea se face de regulă automat. Deruta rămâne mai degrabă la ceasurile de perete, la cele din mașină, la cuptoare, la aparatele care încă te obligă să apeși butoane. Dar adevăratul reglaj nu este cel din dormitor sau din bucătărie, ci cel din corp. Și acela nu se face instant.

De ce încă schimbăm ora, deși Europa tot discută să renunțe

Schimbarea sezonieră a orei are rădăcini vechi și a fost folosită inclusiv pentru economisirea energiei. În Uniunea Europeană, regulile actuale prevăd trecerea la ora de vară în ultima duminică din martie și revenirea la ora standard în ultima duminică din octombrie. Comisia Europeană a propus în 2018 oprirea schimbărilor de ceas, iar o consultare publică a strâns aproximativ 4,6 milioane de răspunsuri, dintre care 84% au fost pentru renunțarea la sistem. Totuși, până acum nu a existat o decizie finală, iar actualul mecanism rămâne în vigoare. În România schimbarea orei a fost suspendată timp de 36 de ani.

Așa că, și în 2026, acul merge înainte. Iar corpul nostru va face exact ce face de fiecare dată când este împins brusc într-un alt ritm și va protesta puțin.

Duminică dimineață nu se întâmplă magie. Se întâmplă biologie. Pierdem o oră de somn, ne dereglăm ceasul intern și mulți dintre noi vom simți asta prin oboseală, nervozitate, foame la ore ciudate, lipsă de concentrare și o senzație apăsătoare că ziua a început prea repede. Dar pentru cei mai mulți, efectul trece în câteva zile.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE