Peste 1.100 de copii au murit, majoritatea sub 5 ani, în cea mai gravă epidemie de rujeolă din lume, în Bangladesh
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Bangladesh se confruntă cu una dintre cele mai grave epidemii de rujeolă din lume, cu peste 202.000 de cazuri suspecte și 1.147 de decese raportate până la 9 octombrie 2026, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Aproximativ 94% dintre persoanele decedate sunt copii sub cinci ani. Scăderea ratei de vaccinare, problemele din sistemul sanitar și dificultățile în identificarea și imunizarea tuturor copiilor au contribuit la agravarea crizei, avertizează experții citați de Reuters.
Cuprins:
- Epidemie de rujeolă în Bangladesh: 1.147 de morți și peste 200.000 de cazuri suspecte
- „Au venit abia după ce mi-am îngropat fiul”
- Cum a scăzut rata de vaccinare după criza politică din 2024
- Campania de urgență nu a ajuns la milioane de copii
- Copiii din cele mai sărace comunități sunt cei care plătesc prețul
- Peste 40% dintre copii ar putea să nu figureze în registrele oficiale
Epidemie de rujeolă în Bangladesh: 1.147 de morți și peste 200.000 de cazuri suspecte
Bangladesh încearcă să limiteze cea mai gravă epidemie de rujeolă din lume, o criză agravată de date incomplete, campanii de informare insuficiente și lacune în acoperirea vaccinală. Experții avertizează că situația reprezintă un semnal de alarmă pentru alte țări, în contextul riscurilor mortale asociate scăderii ratelor de imunizare.
Țara din Asia de Sud, al cărei program obișnuit de vaccinare a întâmpinat dificultăți în 2025, a raportat 202.000 de cazuri suspecte de rujeolă, dintre care 22.000 confirmate în laborator, de la începutul epidemiei, la jumătatea lunii martie, până la 9 octombrie 2026, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Este cel mai mare număr de cazuri suspecte raportat de o țară în acest an. Până în prezent, 1.147 de persoane au murit din cauza bolii extrem de contagioase, iar 94% dintre decesele raportate au fost în rândul copiilor cu vârste sub cinci ani, potrivit OMS.
Experiența Bangladeshului arată cât de dificil este controlul unei epidemii atunci când rata de vaccinare scade sub 95%, prag pe care OMS îl consideră necesar pentru prevenirea izbucnirii unor focare de rujeolă. În ultimii ani, Bangladesh s-a apropiat de acest nivel, însă în 2025 acoperirea vaccinală a scăzut.
O analiză Reuters a documentelor OMS, alături de interviuri cu peste 12 cercetători, angajați din sistemul sanitar și oficiali, arată că răspunsul de urgență al Bangladeshului a fost afectat și de date care nu includeau milioane de copii, de deficiențe de pregătire și de incapacitatea autorităților de a ajunge la suficienți părinți. „Acesta este un avertisment real pentru fiecare țară”, a declarat Mark Jit, consilier al OMS în domeniul vaccinurilor și profesor la Școala de Sănătate Publică Globală a Universității din New York. Prevenirea unei epidemii prin vaccinare este mai ușoară, mai ieftină și mai sigură decât intervenția după izbucnirea unei crize, a explicat specialistul. „Răspunsul autorităților va opri în cele din urmă epidemia, dar, între timp, mulți oameni vor fi făcut rujeolă, iar unii vor fi murit”, a spus acesta.
Ziauddin Hyder, asistent special al premierului Tarique Rahman pentru probleme de sănătate, a declarat pentru Reuters, în septembrie, că guvernul face tot ce îi stă în putință pentru a pune capăt epidemiei. Executivul nu a răspuns întrebărilor suplimentare transmise de agenția de presă în octombrie pentru acest articol.
„Au venit abia după ce mi-am îngropat fiul”
În regiunea Sylhet, din nord-estul țării, una dintre cele mai grav afectate zone din Bangladesh, stat cu o populație de 178 de milioane de locuitori, Arman Hossain, în vârstă de doi ani, a murit în iulie, fără să fi fost vaccinat împotriva rujeolei. Copilul a murit la 24 de ore după ce fusese internat pentru tratament. Familia a plătit spitalizarea vânzându-și ricșa motorizată cu trei roți, principalul mijloc de transport pe care îl deținea. Sora lui Arman, în vârstă de patru ani, care nu fusese nici ea vaccinată, a supraviețuit.
Tatăl băiatului, Amin Mia, în vârstă de 26 de ani, a declarat că niciun cadru medical nu a ajuns la timp în satul lor izolat din regiunea Sylhet pentru a le oferi copiilor vaccinul. „Au venit abia după ce mi-am îngropat fiul”, a spus acesta.
Potrivit OMS, rujeola provoacă, în mod obișnuit, două-trei decese la fiecare 1.000 de cazuri. În țările mai sărace, boala poate fi însă mult mai mortală, din cauza unor factori precum malnutriția. În orașul Chhatak, din aceeași regiune Sylhet, fiica unui tâmplar în vârstă de 30 de ani, Humayun Rashid, a murit în iunie, la nouă luni, fără să fi fost vaccinată.
Labiba Akter ar fi putut primi vaccinul în aprilie, când programul de urgență a redus vârsta minimă pentru imunizare de la nouă luni la șase luni. „Niciun lucrător sanitar nu a venit să ne anunțe”, a spus tatăl fetiței.
În mai, ministrul sănătății, Sardar Md. Sakhawat Husain, declarase că programul de urgență redusese numărul cazurilor din focarele principale „aproape la zero” și că epidemia se afla sub control. Cu toate acestea, în septembrie, Bangladesh a raportat o medie zilnică de 1.198 de cazuri noi de rujeolă, boală care provoacă febră ridicată, tuse și o erupție cutanată caracteristică. A fost cel mai mare nivel înregistrat după luna mai.
Epidemia din Bangladesh se desfășoară într-un context internațional în care reticența față de vaccinare este în creștere, în special în țările mai bogate, pe fondul scepticismului promovat de anumite personalități, precum secretarul american al sănătății, Robert F. Kennedy Jr. În Bangladesh, principalele obstacole sunt însă accesul la vaccinuri și lipsa de informare, potrivit experților.
Cum a scăzut rata de vaccinare după criza politică din 2024
Până de curând, Bangladesh era considerat un exemplu de succes în domeniul vaccinării.
Estimările OMS și UNICEF arătau că, în 2024, țara a atins o acoperire de 96% pentru prima doză de vaccin împotriva rujeolei și de 93% pentru a doua doză. Aceasta din urmă este administrată pentru a proteja și procentul mic de copii care nu dezvoltă imunitate după prima vaccinare. În același an, protestele au dus la încheierea celor 15 ani de guvernare ai premierului Sheikh Hasina. În turbulențele politice care au urmat, angajații din sistemul sanitar au intrat în grevă, comenzile de vaccinuri au fost întârziate, iar vaccinările de rapel, care însoțesc de regulă programele obișnuite de imunizare, au fost perturbate.
Într-un raport publicat în iulie 2026, OMS și UNICEF au estimat că rata de acoperire pentru prima doză de vaccin scăzuse la 90% în 2025, iar cea pentru a doua doză ajunsese la 86%.
Ambele valori sunt cu mai multe puncte procentuale sub pragul de 95% necesar pentru obținerea imunității colective. Raportul a ridicat și semne de întrebare cu privire la calitatea datelor oficiale despre vaccinarea împotriva rujeolei și a altor boli, pentru perioada 2023-2025. Potrivit documentului, unele cifre preliminare indicau că numărul persoanelor vaccinate depășea 100% din populația-țintă. Acest lucru sugera posibile erori în numărarea dozelor administrate sau în stabilirea numărului de persoane care trebuiau vaccinate.
Campania de urgență nu a ajuns la milioane de copii
Totuși, atunci când epidemia de rujeolă a izbucnit, Bangladesh a reacționat rapid, iar inițial părea că reușește să limiteze răspândirea bolii. După lansarea unui program de urgență, numărul cazurilor noi a început să scadă, în urma vaccinării a aproape 20 de milioane de copii în aprilie și mai. Guvernul a susținut că programul ajunsese la toți copiii din grupa de vârstă vizată, cuprinsă între șase luni și cinci ani.
În realitate, campania nu a acoperit întreaga populație-țintă. Problema a ieșit la iveală în iunie, când o altă intervenție sanitară de rutină a folosit o listă cu patru milioane de copii mai mulți decât cea a campaniei împotriva rujeolei, deși ambele vizau aceeași grupă de vârstă.
„Există o lacună”, a declarat pentru Reuters, pe 14 septembrie, Hyder, consilier al premierului, în timp ce numărul cazurilor de rujeolă creștea din nou. Acesta a pus o parte din responsabilitate pe seama reticenței părinților față de vaccinare sau a îmbolnăvirii copiilor, care i-ar fi împiedicat să participe la imunizare.
Au apărut însă și alte probleme. Documente privind reuniunile organizate în aprilie și august între guvern, OMS și alți parteneri din domeniul sănătății, consultate de Reuters și nepublicate anterior, arată că eforturile de a interveni rapid ar fi putut contribui la deficiențe în pregătirea campaniei. Procesele-verbale ale reuniunii din 19 aprilie arată că guvernul a decis să efectueze o singură rundă de verificări privind pregătirea pentru campanie, din cauza constrângerilor de timp, în locul celor patru runde desfășurate în mod obișnuit.
Verificările includ toate aspectele necesare pentru desfășurarea unei campanii de vaccinare, de la existența frigiderelor pentru păstrarea vaccinurilor la temperaturi adecvate până la stabilirea numărului de copii care trebuie imunizați. Potrivit procesului-verbal, singura rundă de verificări a indicat că majoritatea districtelor erau pregătite, dar nu toate.
Copiii din cele mai sărace comunități sunt cei care plătesc prețul
„Atunci când verificările privind pregătirea nu sunt făcute corespunzător, copiii cei mai săraci și cei mai greu de găsit sunt adesea cei care nu ajung să fie vaccinați și plătesc prețul”, a declarat profesorul Mahmudur Rahman, epidemiolog și președintele Comitetului Național de Verificare pentru Eliminarea Rujeolei și Rubeolei din Bangladesh.
Hyder a afirmat că programul de vaccinare din aprilie a fost lansat în patru săptămâni. În schimb, Tajul Islam Abdul Bari, care a condus programul de imunizare din Bangladesh până în 2017, a declarat că astfel de campanii necesită, de regulă, luni întregi de pregătire.
Până la reuniunea din august, deficiențele campaniei deveniseră evidente. Procesele-verbale consemnau că proporția copiilor cu cazuri confirmate de rujeolă care nu fuseseră vaccinați era „practic neschimbată între perioada de dinaintea campaniei (82%) și cea de după campanie (85%) (...), evidențiind persistența lacunelor de acoperire vaccinală”. OMS nu a răspuns întrebărilor Reuters despre reuniunile din aprilie și august. În schimb, reprezentantul adjunct al OMS în Bangladesh, dr. Rajesh Narwal, a declarat că organizația este hotărâtă să sprijine guvernul în obiectivul său de a vaccina fiecare copil expus riscului.
„Imunizarea de rutină trebuie să devină mai eficientă și mai rezilientă, astfel încât aceste lacune să nu mai apară”, a spus acesta.
În regiunea Sylhet, unde datele oficiale indică 180 de copii decedați, opt dintre cele 16 familii intervievate de Reuters în septembrie au declarat că nu au văzut lucrători sanitari venind să ofere vaccinuri. Cel puțin șase familii au afirmat că angajații din sistemul medical au ajuns în comunitățile lor abia după ce un copil murise de rujeolă.
La sfârșitul lunii septembrie, guvernul a lansat o nouă campanie, care vizează 3,4 milioane de copii omiși din rundele anterioare de vaccinare. „Vom implica oamenii din toate satele, astfel încât niciun copil să nu fie lăsat în urmă”, a declarat ministrul sănătății în cadrul unei conferințe de presă.
Peste 40% dintre copii ar putea să nu figureze în registrele oficiale
Bangladesh continuă să se confrunte cu dificultăți în identificarea tuturor copiilor care trebuie vaccinați. UNICEF și Biroul de Statistică din Bangladesh estimează că până la 40% dintre copii nu sunt înregistrați oficial. În paralel, datele guvernamentale arată că aproximativ o treime dintre posturile destinate lucrătorilor sanitari sunt vacante.
Experții în sănătate cer, de asemenea, extinderea programului de vaccinare la copiii cu vârste de peste cinci ani. Potrivit OMS, această categorie de vârstă reprezintă o treime din cazurile de rujeolă. În plus, cercetătorii din Bangladesh încearcă să afle de ce imunitatea scade mai repede decât era de așteptat la sugarii cu vârste de până la aproximativ șase luni. În mod obișnuit, aceștia sunt încă protejați de anticorpii primiți de la mamă.
Asigurarea accesului rapid la îngrijiri medicale este esențială pentru reducerea numărului de decese, potrivit OMS. Și acest obiectiv reprezintă o provocare pentru Bangladesh, care se confruntă simultan cu o epidemie de dengue. În septembrie, toate saloanele Spitalului Shahid Shamsuddin Ahmed din Sylhet, unitate cu o capacitate de 100 de paturi care tratează pacienți cu rujeolă, păreau copleșite de numărul bolnavilor.
În ziua în care reporterii Reuters au vizitat spitalul, erau internați 178 de pacienți.
Ce este rujeola. Cum se manifestă și care este cea mai simplă metodă de prevenție
Rujeola e una dintre cele mai contagioase boli din lume, iar decesele cauzate de aceasta se datorează cel mai adesea complicaţiilor. Rujeola este o boală a copilăriei cauzată de un virus care face parte din genul Morbillivirus, familia Paramyxoviridae. Boala afectează celulele pulmonare și faringiene și se răspândește ușor prin tuse, strănut sau atingerea unei suprafețe contaminate.
Persoanele infectate sunt contagioase timp de câteva zile, înainte de apariția simptomelor.
Rujeola - simptome și semne
De obicei, boala debutează cu febră ușoară până la moderată, adesea însoțită de tuse persistentă, rinoree (curgerea nasului), ochi inflamați (conjunctivită), durere în gât și apariția petelor Koplik (pete mici albe care apar în cavitatea bucală).
Simptomele pot dura 2-3 zile și sunt urmate de apariția unei erupții de pete mici roșii la nivelul pielii, dintre care unele sunt ușor proeminente. Acestea apar inițial la nivelul feței, se extind pe brațe și trunchi, apoi pe coapse și picioare.
În același timp, febra crește brusc. După acest episod, erupția dispare treptat de la nivelul feței și, în final, de pe restul zonelor afectate. O persoană este contagioasă cu aproximativ 4 zile înainte și 4 zile după apariția erupției cutanate.
Rujeola face parte din categoria bolilor prevenibile prin vaccinare.
