Poliţia Animalelor a împlinit un an. Peste o mie de animale salvate, zeci de dosare penale și 15 persoane arestate
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Nu are efectivele complete și nici nu spune câți polițiști activează în cadrul serviciilor pentru protecția animalelor la nivelul întregii țări. Poliția Animalelor a tras totuși linie, iar la solicitarea Libertatea, a făcut un bilanț după primul an de activitate ca structură de sine stătătoare.
Cuprins:
În octombrie 2020 apărea în Monitorul Oficial Ordonanţa de Urgenţă nr. 175, pentru completarea legislaţiei privind protecţia animalelor. Noutăţile aduse de acest act sunt două: ordinele de plasare în adăpost pentru animalele în pericol şi înfiinţarea unei structuri în cadrul poliţiei care să se ocupe de protecţia animalelor, structură care să cuprindă şi medici veterinari.
În decembrie 2020, Ministerul de Interne scotea la concurs prin încadrare directă din sursă externă 264 de posturi din cadrul structurilor centrale şi teritoriale pentru Protecţia Animalelor.
În total, conform conducerii de atunci a MAI, noua structură urma să aibă 499 de angajaţi, plus 88 de medici veterinari. De asemenea, ministerul a înzestrat cu 42 de utilitare serviciile de Protecţia Animalelor.
Odiseea cailor de la Techirghiol
În ianuarie 2021, cazul zecilor de cai priponiţi pe câmpurile din jurul Techirghiolului demonstra, o dată în plus, de ce era nevoie de Poliţia Animalelor. Strânşi în camioane de angajaţii Primăriei Techirghiol, cei 26 de cai găsiţi în viaţă au fost plimbaţi la o fermă, apoi distribuiţi, de Consiliul Judeţean Constanţa, la o asociaţie pentru protecţia animalelor şi la Delfinariu. Epuizaţi şi bolnavi, trei dintre cai au murit la scurt timp după preluare.
Ordinul de plasare a fost contestat în instanţă de fiul procurorului DIICOT Marius Ţucă, proprietarul cailor. Pe 2 august, Judecătoria Constanţa a respins acţiunea fiului lui Ţucă şi a decis că animalele confiscate rămân în grija Consiliului Judeţean Constanţa (hotărârea nr. 9164 / 2021, dosarul nr. 4641/212/2021).
Puţine autorităţi locale sau judeţene dispun de adăposturi autorizate pentru alte animale decât câini şi pisici. După ce ofiţerul medic veterinar evaluează animalul în pericol, iar poliţistul preia animalul de la proprietar sau de unde a fost abandonat, autorităţile locale trebuie să se asigure că au adăpost şi buget pentru îngrijirea lui.
În cazul cailor de la Techirghiol, conducerea Delfinariului anunţa că va lansa o subscripţie publică pentru a suporta financiar găzduirea celor 13 cai luaţi în grijă. Pentru ceilalţi 10 cai, aflaţi la Asociaţia „Save the Dogs” din Cernavodă, Consiliul Judeţean Constanţa nu a cheltuit nimic, nici măcar pentru transport. Totul, de la tratamente şi hrană până la ridicarea unui grajd nou, a fost asigurat din donaţii.
Datele IGPR
Cum s-a achitat Poliţia Română de sarcinile prevăzute de OUG nr. 175/2020?
„În primele 11 luni ale anului 2021, activitățile desfășurate și rezultatele obținute în domeniul protecției animalelor de către toate structurile Poliției Române, cu atribuții în domeniu, au fost următoarele: au fost emise 271 de ordine de plasare în adăpost pentru 944 de animale aflate în situații de pericol, au fost aplicate 3.261 de sancțiuni contravenționale și întocmite 25 de dosare penale.
De asemenea, au fost efectuate 25 de percheziții la domiciliile unor persoane fizice sau la sediul unor entități, fiind luată măsura preventivă a reținerii/arestării/controlului judiciar față de 15 persoane”, se arată într-un răspuns pentru Libertatea al Inspectoratului General al Poliţiei Române.
Numărul de angajaţi, secret
La aproape un an de când a devenit operaţională, Poliţia Animalelor evită să răspundă la o întrebare simplă: câţi angajaţi are. IGPR menţionează doar câte funcţii prevede organigrama: 488.
Am întrebat şi inspectoratele de poliţie judeţene: câţi angajaţi are Serviciul de Protecţia Animalelor, câţi dintre aceştia sunt medici veterinari, câte animale au plasat în adăpost şi ce alte acţiuni au întreprins. Două dintre IPJ-uri, din Satu Mare şi din Teleorman, nu au trimis niciun răspuns.
Din răspunsurile primite, reiese că structurile teritoriale ale Serviciului de Protecţia Animalelor numără între 5 și 10 polițiști, dintre care, de obicei, 2 sunt medici veterinari.
Cea mai mică echipă a fost comunicată de Poliția din Ialomița - 5 poliţişti, dintre care unul e medic veterinar. Cea mai mare, la Argeș - 10 poliţişti, 2 sunt și medici veterinari.
Unele județe au transmis procentual gradul de ocupație pentru posturile din cadrul acestui serviciu.
La Arad, de exemplu, „biroul pentru Protecția Animalelor are un grad de ocupare al funcțiilor de 88 la sută”, iar „un procent de 16 la sută dintre lucrători au pregătire în domeniul medicinei veterinare”.
Nici Poliţia Capitalei nu stă strălucit la acest capitol: „structura este ocupată în proporţie de 66 la sută, 2 dintre ofiţerii serviciului fiind medici veterinari”.
Constanţa, lider la animale preluate
În ceea ce priveşte activităţile întreprinse de birourile de Protecţia Animalelor, inspectoratele judeţene sunt mai generoase cu datele. Din răspunsurile pentru Libertatea, reiese că peste o mie de animale au fost plasate în adăposturi, în toată ţara.
<strong>Judeţele fruntaşe în această privinţă sunt Constanţa, cu peste 200 de animale plasate, Giurgiu, cu 175 de animale plasate, şi Arad, cu 119 animale plasate. </strong>
La capătul celălalt al clasamentului, birourile din Alba, Argeş, Brăila, Buzău, Caraş-Severin, Dâmboviţa, Iaşi, Timişoara şi Vrancea nu au emis nici un ordin de plasare a unor animale în adăpost.
Găini, lebede, cai, câini, mistreţi
Câinii și caii sunt principalele animale salvate de polițiști. Unele județe s-au ocupat și de exemplare mai rare.
La Gorj, pe lângă 4 câini și 58 de animale domestice, au mai fost salvate o lebădă, un căprior şi o barză.
Hunedoara se laudă cu 81 de câini, 2 mistreți, un cal și o găină, iar la Tulcea, din 4 animale salvate, două sunt păsări din specii protejate.
La București se menționează 33 de animale salvate, dintre care 4 cu ordine de plasare.
Misiunea consiliilor judeţene
Diferenţele de la un judeţ la altul în aplicarea aceleiaşi legi au ca explicaţie colaborarea mai mult sau mai puţin bună dintre Poliţia Animalelor, asociaţiile de protecţie a animalelor şi consiliile judeţene.
„La nivelul Consiliului Judeţean Sălaj nu s-a reuşit operaţionalizarea serviciilor publice prevăzute de articolul 24 din OUG nr. 175 din 2020, conform căruia consiliile judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti au obligaţia de a asigura cu caracter continuu şi permanent servicii publice de adăpostire a animalelor ce fac obiectul ordinelor de plasare în adăpost. Serviciile publice constau în capturarea / preluarea / ridicarea, asistenţa veterinară de urgenţă, inclusiv intervenţia chirurgicală, transportul, cazarea, hrănirea, deparazitarea, vaccinarea şi controlul bolilor animalelor, conform legislaţiei sanitar-veterinare”, se arată în răspunsul de la IPJ Sălaj.
Şi IPJ Maramureş motivează că nu a putut plasa, efectiv, animale în adăpost deoarece CJ Maramureş nu s-a achitat de partea lui din misiunea de salvare.
„Astfel, animalul nu este ridicat, rămâne în grija poliţistului, care în unele situaţii trebuie să îi acorde îngrijiri medicale până la identificarea unei soluţii care nu e specificată în lege şi care presupune asumarea unor riscuri profesionale şi pecuniare”, precizează răspunsul IPJ Maramureş.
De cele mai multe ori, serviciile publice care revin CJ-urilor sunt acoperite de asociaţiile de protecţia animalelor, din resurse proprii.
Amenda medie, sub 1.000 de lei
Relele tratamente aplicate animalelor se pedepseau şi înainte de OUG nr. 175 din 2020, prin Legea nr. 205 din 2004, revizuită şi completată. Astfel, amenzile pentru acte de cruzime împotriva animalelor sunt de la 1.000 de lei la 3.000 de lei, iar pedepsele cu închisoarea, de la 3 luni la 1 an.
Doar unele răspunsuri de la IPJ-uri conţin şi cuantumul amenzilor, pe lângă numărul lor. În ansamblu, din datele oferite de inspectorate, reiese că duhul blândeţii domină atitudinea oamenilor legii faţă de acest tip de infracţiuni.
Polițiștii din Bacău au raportat cel mai mare număr de amenzi - 362, în valoare totală de 369.050 de lei, valoarea medie a amenzii fiind de aproximativ 1.000 de lei, la pragul minim prevăzut de lege.
La București au fost aplicate 106 amenzi, în valoare de 120.850 de lei, valoarea medie fiind 1.140 de lei.
La Cluj s-au dat 151 de amenzi, dar valoarea medie a fost mult mai mică: 172 de lei.
Inspectoratul Iași spune că a dat 121 de amenzi, în valoare de 10.570 de lei, de unde rezultă o valoare medie de 87 de lei.
În concluzie, încălcarea legislaţiei cu privire la protecţia animalelor este pedepsită cu avertismente, în multe dintre cazurile cercetate de poliţişti.
Numărul de dosare penale instrumentate de serviciile de Protecţia Animalelor din judeţe este de ordinul câtorva sute, potrivit răspunsurilor din teritoriu, mult peste cel indicat de răspunsul IGPR, de 25 de dosare penale.
Cât despre numărul persoanelor condamnate pentru acte de cruzime împotriva animalelor, dat fiind mersul lent al Justiţiei în pandemie, mai avem de așteptat până vom vedea verdictele în cazurile trimise în instanţă.
Foto: Agerpres
