Liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, susține că Ucraina insistă pentru instaurarea unui armistițiu aerian din cauza „vulnerabilității” sale în fața noii generații de drone dezvoltate de Rusia, pentru care armata ucraineană încă nu ar avea o contramăsură eficientă.
Cuprins:
Într-adevăr, noile drone cu propulsie cu reacție ale Rusiei sunt periculoase, dar le lipsește „principalul avantaj” al dispozitivelor fără pilot anterioare, și anume costul redus de producție. În același timp, dezvoltarea unor sisteme de apărare împotriva unor astfel de drone de mare viteză va necesita cheltuieli semnificative și din partea Ucrainei, explică publicația rusă din exil Meduza.
Liderul autocrat de la Kremlin a afirmat, în cadrul Forumului Cultural Internațional de la Sankt Petersburg, că Ucraina cere în mod insistent încetarea reciprocă a atacurilor aeriene asupra infrastructurii energetice, din cauza „dificultăților” întâmpinate în contracararea noilor drone rusești cu reacție. Vladimir Putin a ținut să repete că aceste arme, pe care le-a numit „Geran-uri moderne”, nu pot fi interceptate de sistemele actuale de apărare ale Ucrainei.
Prin „Geran-uri moderne”, Putin se referă în mod clar la o generație complet nouă de drone, care sunt descrise ca fiind niște „mici rachete”. Aceste aeronave fără pilot cu reacție sunt într-adevăr aproape invulnerabile la sistemul de apărare multistrat dezvoltat de Ucraina împotriva dronelor mai vechi. Rusia a trecut imediat la producția în masă a noilor drone tocmai din cauza faptului că cele vechi nu mai erau eficiente.
Trecerea la tehnologia motoarelor cu reacție a oferit într-adevăr un ușor avantaj Rusiei în războiul dronelor cu Ucraina. Noua tehnologie are însă și ea limitele sale - este mult mai scumpă.
Totuși, ar fi incorect să spunem că Ucrainei îi lipsește un „antidot”, așa cum pretinde Putin pe un ton categoric. Și Ucraina a început să testeze drone interceptoare cu reacție, capabile să răspundă noilor amenințări, însă costurile ridicate limitează extinderea rapidă a acestor sisteme.
Inițial, Rusia a folosit drone Geran-2 cu motoare cu piston, dar aceste arme deveniseră din ce în ce mai puțin eficiente pe măsură ce Ucraina își dezvolta o rețea de apărare aeriană bazată pe drone interceptoare electrice, radare și senzori optici. Aceste sisteme au permis Ucrainei să apere eficient zone precum Kiev și Odesa, făcând atacurile cu drone Geran-2 neprofitabile pentru Rusia.
În replică, Rusia a trecut la dezvoltarea unor drone cu reacție, precum Geran-3, Geran-4, Geran-5, racheta S8000 „Banderol” și racheta Dan-T, dotate cu motoare turboreactoare chinezești, care le conferă viteze și raze de acțiune superioare. Aceste modele noi sunt mai dificil de interceptat de către sistemele ucrainene existente și pot ataca ținte situate la distanțe mari, inclusiv puncte de trecere a frontierei cu Polonia. De asemenea, pot încălca mai ușor spațiul aerian al Republicii Moldova sau cel al României.
Miza principală este escaladarea cursei tehnologice dintre Rusia și Ucraina, cu implicații directe asupra bugetelor militare ale ambelor țări. Producția și utilizarea pe scară largă a dronelor cu reacție și a contramăsurilor necesită investiții considerabile, ceea ce pune presiune pe resursele financiare ale statelor implicate. În plus, această competiție tehnologică influențează strategiile de apărare și atac, precum și solicitările de sprijin din partea partenerilor occidentali.
Noile drone rusești cu reacție, precum Geran-5, costă peste 100.000 de dolari bucata, de peste două ori mai mult decât modelele anterioare, dar rămân mai ieftine decât rachetele de croazieră convenționale. Producția lor implică achiziționarea de motoare turboreactoare chinezești, care sunt semnificativ mai scumpe decât motoarele cu piston.
Pentru Ucraina, dezvoltarea și implementarea de noi interceptoare cu reacție presupune costuri suplimentare de sute de milioane sau chiar miliarde de dolari anual, având în vedere necesitatea de a utiliza mai multe interceptoare pentru fiecare țintă și de a moderniza sistemele de apărare existente.
Deficitul bugetar militar al Ucrainei pentru 2026 a ajuns la 27 de miliarde de dolari, iar cheltuielile militare planificate pentru 2027 se ridică la 175 de miliarde de dolari, în timp ce bugetul actual acoperă doar 100 de miliarde de dolari. Aceste sume reprezintă aproape 78% din PIB-ul țării, iar Guvernul de la Kiev intenționează să acopere diferența prin sprijin extern și economii interne.
Rusia, la rândul ei, a înregistrat o creștere cu 30% a cheltuielilor militare în prima jumătate a anului 2026, ajungând la 9,4% din PIB, respectiv aproximativ 250 de miliarde de dolari pe an. Pentru a-și acoperi bugetul prevăzut pentru 2027, autoritățile ruse plănuiesc majorări de taxe și reduceri de cheltuieli non-militare.
Meduza subliniază că această cursă tehnologică nu a produs deocamdată o schimbare semnificativă a echilibrului de forțe pe câmpul de luptă, ci a dus în schimb la o epuizare financiară reciprocă a Rusiei și a Ucrainei. Ambele țări sunt nevoite să investească masiv în dezvoltarea și producția de noi arme și sisteme de apărare, ceea ce amplifică presiunile asupra bugetelor naționale și dependența de sprijin extern, în special în cazul Ucrainei.