Războiul climatic are miză economică. De ce nu se înțeleg statele lumii când vine vorba despre ecologie și reducerea emisiilor
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Mai multe state cu economii puternice, printre care SUA, China, Australia, Brazilia și Arabia Saudită “torpilează”, tradițional, eforturile de a intensifica lupta împotriva schimbărilor climatice prin care trece planeta. Libertatea încearcă să explice care sunt mizele acestei lupte, care nu ține doar de principii, ci și de anumite caracteristici ale economiilor acelor țări.
Cuprins:
În timp ce state mici, precum cele din Pacific, sunt deja afectate de încălzirea globală, țările cu economii puternice sau cu exporturi mari de resurse sunt reticente la propunerile de schimbări ale politicilor actuale, din cauza impactului masiv.
Fostul ministru al energiei Răzvan Nicolescu a explicat situația pentru cititorii ziarului Libertatea.
În SUA, problema este doctrinară. Republicanii apără petrolul și industria nucleară. Unele state americane sunt foarte avansate însă în privința reducerii emisiilor, cum ar fi California. Chinezii vor să reducă doar ritmul de creștere, ei inaugurează centrale pe cărbune în draci. China nu vrea să i se spună ce să facă. Brazilia are interese foarte mari pe biocarburanți, iar arabii sunt cu petrolul. Australia este foarte legată de China.Răzvan Nicolescu a spus:
SUA sunt cea mai mare economie a lumii, iar China este a doua ca mărime. Arabia Saudită este, la rândul său, cel mai mare exportator de țiței de pe planetă, în vreme ce Brazilia și Australia sunt mari exportatori de resurse naturale.
Precedentul Kyoto
SUA și Australia nu au implementat nici Protocolul de Kyoto din 1997, în vreme ce Canada s-a retras în 2012. China și India erau exceptate de la implementarea acestuia, astfel că SUA s-au opus la acel moment.
Același lucru se întâmplă și acum, din cauză că statele lumii nu reușesc să cadă de acord asupra unei metode de împărțire a poverii.
În acest moment, statele cu cele mai mari emisii sunt: China (29%), SUA (16%), India (7%), Rusia (5%), Japonia (4%), Germania, Coreea de Sud, Iran, Arabia Saudită, Canada (câte 2%), Indonezia, Brazilia, Mexic, Australia, Africa de Sud, Marea Britanie, Turcia, Italia, Polonia, Franța (câte 1%), potrivit unei asociații de cercetători din SUA numită Union of Concerned Scientists.
„Pentru noi este foarte rău”
Problema este că Uniunea Europeană (UE) este singură în asumarea de ținte, iar acest lucru îi va afecta pe cetățenii săi.
Pentru noi este foarte rău ce s-a întâmplat. UE merge singură cu reducerile, iar în contextul în care face totul singură vom fi printre cei mai afectați.Răzvan Nicolescu:
UE are deja în plan să ajungă neutră din punctul de vedere al emisiilor de carbon până în 2050. Acest lucru înseamnă că, în 2050, cantitatea de dioxid de carbon aruncată în atmosferă să fie egală cu cea de carbon eliminat.
Nicolescu a dat ca exemplu faptul că se poate cultiva o plantă numită Miscanthus, care să “înghită” de cinci ori mai mult carbon emite. La final, plantele sunt recoltate și arse în centrale pe biomasă, în loc de cărbune.
Altă metodă ce ar putea fi folosită ar fi “îngroparea” carbonului în caverne subterane.
Polonia a anunțat deja, săptămâna trecută, că se opune acestui plan al UE privind neutralitatea carbonului, deoarece costurile pentru economia sa ar fi foarte mari. Polonia este dependentă de cărbune în privința producerii energiei.
România riscă să repete greșeala din 2008
Nicolescu spune că România riscă să repete greșelile trecutului. Țara noastră a acordat unele din cele mai generoase subvenții pentru energiile regenerabile, însă banii s-au scurs în echipamente și instalații cumpărate din alte țări și nu au dezvoltat industria locală.
“În România, problema e că noi nu avem posibilitatea să capitalizăm din această revoluție. Adică să producem ceva în loc de altceva, chargere electrice sau automobile pe hidrogen.
Riscăm să pățim ce am făcut în 2008, când am dat mari subvenții pentru energie verde și banii s-au dus în susținerea altor state. Am construit fundații și drumuri de acces”, a punctat Nicolescu, partener în cadrul companiei de consultanță Deloitte.
Nicolescu este cel care a negociat anterior ținta de energie verde a României, când era trimisul României la Uniunea Europeană pe probleme de energie.
„Nu e de joacă”
Expertul susține că situația este stringentă.
“Cu chestia asta nu e de joacă. Aici sunt mai multe lucruri: aspectele științifice, partea economică și cei care urlă. Realitatea e că planeta se încălzește, problema e cum acționezi”, a conchis el.
Ce industrii pot fi afectate
În funcție de țintele asumate, anumite industrii sau sectoare de activitate pot să fie afectate. Spre exemplu, dacă o țară își asumă ținte dure de mediu, atunci combinatele siderurgice, metalurgice sau industria grea s-ar putea închide și reloca în alte state.
Inclusiv industria auto, cea mai mare sursă de exporturi din România și una dintre cele mai mari ale Europei, poate fi afectată dacă schimbările tehnologice sunt radicale.
România are o pondere peste media europeană a industriei în economia sa, astfel că ar putea exista probleme.
Potrivit Eurostat, aportul sectorului industrial în PIB-ul României era de 24,2% în anul 2017, a treia din Uniunea Europeană, după Irlanda (33,9%) și Cehia (28,6%). Germania avea, în acel an, o pondere de 23,1% a industriei în economie.
Cum pot fi reduse emisiile
Emisiile pot fi reduse prin măsuri în mai multe domenii:
- Închiderea termocentralelor pe cărbune sau gaze și subvenționarea energiilor regenerabile
- Închiderea minelor de cărbune și reconversia forței de muncă
- Subvenționarea mașinilor electrice sau pe hidrogen, în dauna celor pe benzină și motorină
- Introducerea de noi taxe pentru mașinile pe carburanți clasici pentru a le descuraja. Anumite orașe din Germania au interzis mașinile Diesel, iar în București se va introduce vinieta Oxigen din 2020
- Măsuri pentru a preveni risipa alimentară
- “Taxa pe carne” ar putea fi introdusă pentru carnea roșie (vită, porc, mistreț, cal, iepure, căprioară, miel), astfel încât să fie acoperite costurile de mediu. Germania ia în calcul o astfel de taxă
- Plantarea de arbori
- Anveloparea locuințelor pentru a reduce consumul de energie.
Ce face România
România a luat deja asemenea măsuri. Astfel, fiecare român plătește în factura sa de electricitate anumite sume de bani pentru producerea de energie verde.
De asemenea, combustibilii comercializați în țara noastră trebuie să aibă o cotă minimă de biocarburanți.
În fine, țara noastră a închis foarte multe mine de cărbune, în special cele din Valea Jiului.
Industria grea a murit
Industria grea din perioada comunistă s-a restructurat sau a fost închisă, deoarece nu a supraviețuit pe piață.
Electroputere s-a închis de curând, după 70 de ani de activitate, iar Doosan IMGB are, la rândul său, probleme financiare.
Alte companii-fanion din perioada comunistă, precum Tractorul Brașov, Roman Brașov, ARO Câmpulung sau combinatele chimice ale omului de afaceri Ioan Neculae, s-au închis, la rândul lor.
De asemenea, s-au închis și rafinăriile Arpechim Pitești, RAFO Onești, rafinăria Dărmănești, Suplacu de Barcău, Astra Română și Steaua Română.
Privatizări și investiții
Dacia, cel mai mare exportator al României, a fost vândută către grupul francez Renault, iar constructorul Oltcit a fost privatizat întâi cu Daewoo, apoi cu Ford.
Petrom și Rompetrol, fostele companii petroliere ale statului, au fost vândute și acum sunt controlate de austriecii de la OMV și kazahii de la KazMunaiGaz. Aceste grupuri au retehnologizat rafinăriile și au dezvoltat companiile.
![Război pe salarii la Antena 1! Cât primește Irina Fodor la Asia Express și ce scrie în contractul secret al lui Radu Vâlcan [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/XyXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL3RRZ0Jkb1Z2dnhxZmNPMm9uRmpJbmpKczhCN0ttVFR5OUxFS2pWaFUuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
![Aici se duc banii din televiziune! Intrați în vila de lux cu 7 camere a familiei Fodor: Au un măslin uriaș în curte și bucătărie de 22 mp [30 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/Ldyk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL2E2OWFNRk9WcHd0TUJLZEs1UWtzbm9DVE9zdW9Tb0V5MDZIdUowWGQuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
