Revolta transportatorilor români în fața refuzului primirii în Schengen: „Am fost umiliţi”. Unii se gândesc să boicoteze benzinăriile și firmele de asigurări deținute de austrieci în România

„În primul rând, e vorba de timpul de așteptare la porțile Europei. În al doilea rând, consumul de motorină este mult mai mare. Iar prețul pe kilometru se reflectă şi în preţul final al produsului de la raft”, arată Vasile Ştefănescu, preşedintele Confederaţiei Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România (COTAR), într-un dialog cu Libertatea. 

Acesta spune că transportatorii români sunt cei mai afectaţi de refuzul Austriei de a primi acum România în spaţiul Schengen: „Cu toate că suntem pregătiţi de 10 ani, suntem în continuare ţinuţi la porţile Europei. Transportatorii noștri stau cu zilele în frontieră. În timpul ăsta, consumă în motorină, consumă timp și consuma nervi”, spune Vasile Ştefănescu. 

Augustin Hagiu, preşedintele Federaţiei Operatorilor Români de Transport (FORT) spune că transportatorii români ajung să piardă zilnic bani cu fiecare autocamion care aşteaptă în coadă la frontieră, iar aderarea la Spaţiul Schengen ar fi putut însemna o reducere semnificativă a costurilor pe care aceştia trebuie să le suporte. 

Recomandări

Nepotism electoral în POT, partidul care-l susține pe Călin Georgescu. Oameni noi, metehne vechi: politica văzută ca afacere de familie

„Intrarea în Schengen este egală cu mai puține ore, zile, săptămâni de așteptare în frontieră, reducere de cost operațional pe zi undeva la 100-150 de euro cu fiecare camion. Gândiți-vă la o reducere a costurilor operaționale pentru transportator cu un procent cuprins între 2 și 5% din cifra de afaceri anuală, într-o estimare foarte largă. Bani care ar putea rămâne în buzunarul operatorului de transport. Sectorul de transport este principalul beneficiar al intrării României în Schengen”, susţine Augustin Hagiu. 

Ce înseamnă pentru noi faptul că nu suntem în zona Schengen? Avem impact pe carburant, pe resursa umană, pe ceea ce înseamnă cost operațional generat de staționare, avem consumuri suplimentare, diurne suplimentare, întârzieri la descărcare, întârzieri la încărcare, uneori chiar neonorare de contracte.

Augustin Hagiu, preşedintele Federaţiei Operatorilor Români de Transport

Şi Ion Lixandru, vicepreședintele Uniunii Naționale a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) şi administrator al unui grup de firme de transport, subliniază costurile pe care transportatorii români trebuie să le suporte din cauza aşteptării la frontieră. Acesta crede că aderarea ţării noastre la spaţiul de liberă circulaţie ar fi adus mai multe beneficii transportatorilor români. 

Recomandări

Proteste de amploare împotriva lui Călin Georgescu în București, Cluj și Timișoara | VIDEO

„În primul rând, posibilitatea de a controla mai bine costul vehiculului. O mașină care stă costă. O mașină în mișcare are o linie de amortizare. În al doilea rând, am un șofer pe care în loc să-l plătesc să stea, îl plătesc să muncească, iar amândoi suntem fericiţi. În al treilea rând, sunt mai puține mașini pe drumuri pentru aceeași cantitate de marfă. Pentru că atunci când se produc blocaje şi cozi, crește consumul de carburant, deci crește şi poluarea în zona. Ca să nu mai vorbesc că şoferul, după ce stă 2-3 zile în vamă, este nervos, e presat să ajungă la destinaţie. De ce? Pentru că marfa de la el din camion poate generează un flux de producție”, explică Ion Lixandru, pentru Libertatea. 

Un avantaj ar fi acela că poți să faci mai multe curse cu aceiași șoferi. Dacă șoferul știe că nu mai stă 3-4-5 zile în frontieră, el preferă să plece şi în curse internaționale. Știe că încarcă de la Brașov, a plecat până la Hamburg, şi în cinci zile s-a întors. Asta se întâmplă în Occident. Olandezul pleacă dimineața seara, la ora 22.00, până Spania, iar vineri e înapoi acasă

Ion Lixandru, vicepreşedintele Uniunii Naţionale a Transportatorilor Rutieri din România:

Recomandări

Vicepreședintele ANCOM Pavel Popescu cere suspendarea TikTok în România. Rețeaua socială ar putea fi interzisă până la terminarea anchetelor privind alegerile

Mesaj pentru politicienii români

Cei trei lideri ai asociaţiilor de transportatori spun că nu plănuiesc acţiuni de protest, iar decizia de la Consiliul JAI nu le va afecta angajamentele. Aceştia spun însă că sunt dezamăgiţi deopotrivă de prestaţia politicienilor români din timpul negocierilor, dar şi de decizia austriecilor. 

„Protest în fața cui? În fața neputinței acestei națiuni de a-și alege oameni politici care să ne reprezinte cu adevărat? Este ca și cum ai protesta împotriva propriei prostii sau a propriei incapacități de a aduce în funcții-cheie ale statului român oameni implicați, oameni responsabili și, mai ales, oameni care își iubesc națiunea și își respectă pașaportul și buletinul”, spune Augustin Hagiu. 

Indiferent dacă intrăm sau nu în acest Spaţiu Schengen, am fost umiliţi. Trăim un eșec în momentul de față. Am fi putut să-i privim pe toți de sus, inclusiv pe austrieci, pentru că ei depind de harta noastră, depind de pământul ăsta, depind Marea noastră Neagră și de toate resursele noastre, inclusiv de resursa noastră umană. Dar noi ne-am umilit şi ne-am lăsat umiliți. Ce să mai…

Augustin Hagiu, preşedintele Federaţiei Operatorilor Români de Transport

Şi Vasile Ştefănescu, liderul COTAR, critică poziţia Vienei de la Consiliul JAI şi spune că transportatorii ar trebui să boicoteze, drept răspuns, companiile austriece. „Aş vrea să ştiu până unde merge tupeul unor țări europene de a nu ne primi în Schengen. Cu toate că suntem pregătiți de 10 ani. Probabil că prima măsură ar fi să nu mai aprovizionăm niciunul de la unele benzinării şi să nu mai încheiem asigurări la unele companii cu sediul în Viena”, spune Vasile Ştefănescu. 

Principala companie austriacă care deține benzinării în România este OMV Petrom, în timp ce pe piața de RCA, companiile austriece dețineau circa 27% din piața pe 2021, potrivit raportului pe anul trecut al Autorității de Supraveghere Financiară.

Citește și:  Ce este Spaţiul Schengen şi ce înseamnă aderarea la acesta

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro