Rețeaua de furat de la Muzeul Peleș s-a adaptat digitalizării: tichetele electronice, inclusiv cele gratuite pentru copii, fotografiate la poartă și revândute pe alei. „Ai 4 aici. Vinde-le!”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
După ce ziarul Libertatea a dezvăluit în premieră, la sfârșitul anului 2024, existența unei rețele din interiorul Muzeului Național Peleș care fura statul român prin metoda recirculării și revânzării biletelor de intrare - caz ce a declanșat verificări ale Corpului de Control al Ministerului Culturii și deschiderea a două dosare penale instrumentate de IPJ Prahova și DNA - furturile din cel mai vizitat muzeu al țării continuă.
Cuprins:
Deși Ministerul Culturii a impus Muzeului Național Peleș înlocuirea casieriilor clasice cu sisteme electronice și automate de tip self-service pentru a elimina definitiv interacțiunea umană și riscul de fraudă, dovezile intrate recent în posesia Libertatea arată că rețeaua s-a adaptat rapid la noile tehnologii: metoda biletului fizic de hârtie a fost înlocuită de bișnița cu coduri QR provenite de pe tichetele electronice nescanate la intrare, care sunt trimise prin aplicații de mesagerie și revândute ulterior altor vizitatori.
De precizat că după dezvăluirile Libertatea s-a luat decizia ca accesul la Muzeul Peleș să fie externalizat către o firmă specializată Royal Tickets SRL. Mai mult, prin Notă de Serviciu, transmisă în august 2026 Secției Relații Publice, Marketing și Proiecte Culturale, conducerea Muzeului Național Peleș le aduce la cunoștință angajaților scoaterea din atribuții a zonei de acces: „Organizarea fluxului de vizitatori în zona de tranzit (sub arcada Castelului Peleș) și în zona turnichetelor de control acces nu intră în sarcinile de serviciu ale referenților din cadrul secției, conform fișelor de post în vigoare”.
Regulament: maximum 2.000 de vizitatori pe zi
Conform regulamentului oficial afișat pe site-ul Muzeului Național Peleș, începând cu 3 decembrie 2025, accesul se face exclusiv prin achiziția biletelor online, fie de la stațiile automate de plată, fiecare bilet generând un cod QR unic ce trebuie validat la intrarea în castel. De asemenea, pentru a proteja monumentul istoric și a asigura un circuit fluid, conducerea muzeului a plafonat limita de vizitare la un prag strict de maximum 2.000 de vizitatori pe zi, împărțiți pe intervale orare precise.
Această decizie a creat însă un dezechilibru uriaș între cererea masivă a turiștilor și oferta limitată. Sute de vizitatori, sosiți la Sinaia din toate colțurile țării sau din străinătate, se trezesc zilnic în imposibilitatea de a găsi bilete disponibile pe site pentru intervalul orar dorit. Aici intervine noua filieră a codurilor QR.
Cum funcționează afacerea biletelor digitalizate
Când vizitatorul cumpără un bilet online, primește o imagine cu un cod QR care funcționează ca o cheie de unică folosință. În mod normal, când ajunge la poarta de la intrare și pune telefonul la scanner, aparatul citește codul, deschide ușa și consumă biletul în sistem. Din acel moment, codul devine invalid și nu mai poate fi folosit de nimeni altcineva. Aceasta este însă varianta ideală.
Mecanismul fraudei speculează la maxim contextul de la fața locului: angajații profită de aglomerație, de cozile uriașe de la intrare, de presiunea turiștilor nerăbdători și de neatenția specifică unui grup mare de oameni care vor doar să intre mai repede.
Surse familiare cu sistemul de fraudă au explicat, pentru Libertatea, cum funcționează mai nou afacerile ilegale cu bilete. Operatorul de la turnichete le permite turiștilor să treacă pe lângă bariera electronică sau le deschide poarta manual, fără a procesa efectiv biletul pe cititorul optic. În acele câteva secunde de la intrare, operatorul face rapid o fotografie cu propriul telefon mobil biletului cumpărătorului de drept, lăsându-i acestuia impresia că i-a fost scanat codul QR.
Pentru că scannerul nu a citit niciodată acel bilet, în calculatorul muzeului el apare ca fiind nefolosit. Angajatul trimite poza cu codul QR pe WhatsApp către un alt coleg complice, iar acea poză este vândută la negru unui alt turist. Când noul turist vine la intrare și arată poza primită pe WhatsApp, scanerul o citește, o găsește valabilă și îl lasă să intre. Practic, dintr-un singur bilet plătit oficial, intră două persoane diferite, iar banii de pe al doilea bilet intră direct în buzunarul celor din rețea.
„Am făcut eu poză. Vinde-le!”
Libertatea a intrat în posesia unei capturi de ecran dintr-o aplicație de mesagerie care confirmă pas cu pas schema descrisă mai sus. În imagine se observă fereastra de chat dintre utilizatorul identificat drept „C… Intrare” și cel care primește mesajele, purtată pe data de 24 decembrie 2025, deci la doar câteva zile de la implementarea sistemului electronic de acces în Peleș.
Dialogul redă modul în care codurile QR neutilizate par a fi transformate în bani pe piața neagră:
C… Intrare: „Ai 4 bilete aici. Vinde-le”
C… Intrare: „Le am facut eu poza ca au intrat mai devreme dar nu am apucat să scanez”
Interlocutor: „Multumesc”
Mesajul este însoțit de o poză făcută de pe un telefon pe ecranul altui dispozitiv, unde este afișat biletul cu numărul 1 din 4 pentru Castelul Peleș, valabil pentru intervalul orar 11.00 - 13.00, în valoare de 100 de lei.
Turiștii, racolați pe alei
Practic, din acest schimb scurt de mesaje putem deduce că un grup de patru persoane a fost lăsat să intre mai devreme în castel fără ca biletele lor să fie scanate la turnichet. Operatorul de la intrare le-a fotografiat ecranele filtrelor de acces, lăsând astfel în sistem patru bilete valide, în valoare totală de 400 de lei. Codurile QR intacte au fost trimise instantaneu pe chat pentru a fi vândute imediat altor turiști rămași fără bilet, generând profit direct în buzunarul rețelei.
Afluxul masiv de turiști mai ales în weekend și limita de 2.000 de vizitatori pe zi impusă de muzeu epuizează rapid locurile disponibile pe platforma oficială. Când biletele online devin indisponibile, pe aleile domeniului Peleș intră în acțiune intermediarii de ocazie.
Racolatorii profită de frustrarea celor rămași la porți fără bilet și le promit intrarea pe loc în castel. Pentru un preț achitat cash, ei le trimit pe telefon o simplă poză cu un cod QR încă valabil, ocolind astfel lista oficială de așteptare și sistemul de rezervare.
Șmecheria QR semnalată la poliție, în altă variantă a gratuității pentru copii
Au existat situații în care turiști adulți au fost ademeniți să cumpere coduri QR generate de fapt pentru bilete gratuite de copii, dar pentru care au achitat intermediarului prețul întreg de 100 de lei. Mai precis, copiii până în 7 ani au intrarea gratuită, însă pentru a avea acces în muzeu ei primesc odată cu părinții un QR cod cu valoare zero, care trebuie și el scanat la intrare. Un astfel de adult a sesizat că biletul primit era cu valoare zero și a sesizat conducerea muzeului, care apoi au anunțat Poliția.
Surse apropiate anchetei au precizat pentru Libertatea că mai multe astfel de situații au fost reclamate conducerii muzeului, care a raportat ulterior cazul către Poliția stațiunii Sinaia. Din informațiile obținute de ziar, demersul oficial al instituției vizează însă doar impactul reputațional, nu și cel financiar.
„Există sesizare la Poliția Sinaia făcută de reprezentanții muzeului privind practica revânzării biletelor. În plângere este reclamat un prejudiciu de imagine al instituției, nu un prejudiciu material”, au declarat surse apropiate de anchetă.
Sursa citată a precizat că reclamația venită din partea reprezentanților Peleșului a fost conexată la dosarul penal aflat în lucru de doi ani la Serviciul de Investigare a Criminalității Economice din cadrul Inspectoratului Județean de Poliție Prahova.
În cazul neregulilor privind vânzarea biletelor de la Muzeul Național Peleș, semnalate de Libertatea încă de acum doi ani, anchetele s-au concretizat în două dosare penale distincte.
Primul dosar este instrumentat de Serviciul de Investigare a Criminalității Economice (SICE) din cadrul IPJ Prahova și vizează infracțiuni economice de evaziune fiscală, delapidare și gestiune frauduloasă legate de schema prin care banii încasați ilicit din bilete nu ajungeau în conturile publice. Al doilea dosar se află pe masa procurorilor Direcției Naționale Anticorupție (DNA) și urmărește posibile fapte de corupție, luarea și darea de mită sau abuzul în serviciu în legătură cu protejarea sau funcționarea rețelei de fraudare din cadrul instituției.
În ambele cauze au fost efectuate audieri și ridicări de documente, fiind vizați angajați ai muzeului. Sursele Libertatea au precizat că cele două anchete vizau inițial fapte care s-au petrecut până în 2024, când accesul în Peleș se făcea doar pe baza biletelor clasice, din carton. Acum ancheta s-a extins și urmărește inclusiv noul sistem de fraudare prin revânzarea codurilor QR.
Cine operează vânzarea biletelor de la Peleș
Începând din luna decembrie 2025, cel puțin la nivel oficial, accesul în incinta Muzeului Național Peleș se face exclusiv în baza biletelor cumpărate online sau prin intermediul stațiilor automatizate de tip SelfPay. Pe pagina oficială a muzeului este afișat însă un avertisment ferm prin care instituția încearcă să se delimiteze de problemele din sistemul de ticketing: „Muzeul Național Peleș nu este responsabil pentru vânzarea biletelor online și de la stațiile SelfPay”, indicând totodată că serviciile sunt gestionate de o entitate privată.
Operatorul privat care administrează aceste servicii este Royal Tickets SRL, societatea comercială contractată pentru operarea vânzărilor și a turnicheților de acces. Conform certificatului constatator eliberat de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), firma are sediul social în București și îi are ca asociați pe Ioan George Răzvan (care deține pachetul majoritar de 51% din părțile sociale și calitatea de administrator cu puteri depline), Vasile Sebastian Albulescu (cu 35%) și Mircea Muscalu (cu 14%).
Royal Tickets SRL nu este un jucător nou pe piața de ticketing, operând prin intermediul platformei bilet.ro sau muzeu.ro. Potrivit datelor de pe site-ul oficial, societatea este distribuitor autorizat pentru instituții și obiective de patrimoniu de mare anvergură din țară, având în portofoliu parteneriate pentru vânzarea de bilete la monumente și spații de cultură reprezentative, precum Muzeul Grigore Antipa, Palatul Primăverii, Cazinoul din Constanța sau Palatul Culturii din Iași.
Până la ora publicării acestui material, Libertatea nu a putut stabili natura exactă și cadrul legal al relației contractuale dintre Muzeul Național Peleș și societatea privată Royal Tickets SRL. Un contract direct de achiziție publică sau o licitație deschisă între cele două entități nu a fost identificat pe platforma SICAP (Sistemul Informatic Centralizat al Achizițiilor Publice) - baza de date națională unde instituțiile statului sunt obligate să înregistreze și să deruleze toate achizițiile și procedurile de atribuire a fondurilor sau serviciilor publice.
Deși pe platforma SICAP se regăsesc diverse contracte de achiziție de servicii de ticketing câștigate de Royal Tickets SRL în perioada 2024-2026 cu alte instituții de cultură din țară, niciun astfel de contract direct nu a putut fi identificat pe platformă în raport cu Muzeul Național Peleș.
Pentru a clarifica modul în care operațiunile de ticketing ale celui mai vizitat muzeu din țară au ajuns în sarcina acestui operator privat, Libertatea a transmis o solicitare oficială de informații către conducerea SC Royal Tickets SRL. Lămuririle vor fi publicate în măsura în care vor parveni redacției.
![A aruncat toate hainele la 60 de ani! Salma Hayek s-a scăldat goală pușcă în ocean: «60 și recunoscătoare» [15 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/rkek9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL055dEY3MU9FaHlrVFpONU54dkdhdVZ1Z3dkZlJKcU5XNjNQQkdhM2kuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
JohnyR 07.09.2026, 13:21
Super investigatie! Daca s-ar putea ar trebui invitata si politia sa vedem ce a investigat si ce a rezolvat fiindca s-ar putea sa fie mana in mana cu cei cu bilete. Dar, apropo, cei care scaneaza biletele nu sunt angajatii muzeului?
Accountant72 08.09.2026, 09:46
De aceea merg salariatii statului la seviciu. Sunt odihniti si le merge capul la alte smecherii. Acolo nu o sa treaca niciodata asta. Ei de aceea se duc la treaba, asa s-au invatat: daca nu curge,pica.