Sir Richard Shirreff, fost comandant suprem adjunct al Forțelor Aliate din Europa: „Dacă Trump forțează un acord de capitulare privind Ucraina, un război Rusia-NATO devine inevitabil”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Fost comandant suprem adjunct al Forțelor Aliate din Europa între 2011 și 2014, Sir Richard Shirreff a vorbit deschis, în cadrul unui interviu pentru Libertatea, despre motivele pentru care România este vulnerabilă în fața Rusiei și trebuie să aibă reacții mult mai ferme și concrete, cât de mare este riscul unui război Rusia-NATO, dar și unde au greșit Statele Unite și Europa în înțelegerea Rusiei și a lui Vladimir Putin.
Cuprins:
Cine este Sir Richard Shirreff
Din martie 2011 până în martie 2014, Sir Richard Shirreff (70 de ani) a îndeplinit funcția de Comandant suprem adjunct al forțelor aliate din Europa. Și-a luat licența și masterul la Oxford, iar ca militar a avut o carieră la vârf.
După ce a participat la serviciul activ în timpul Războiului din Golf din 1991, Shirreff a fost avansat la gradul de locotenent-colonel la 30 iunie 1992 și a fost numit comandant al regimentului King's Royal Hussars în 1994. A fost desfășurat cu regimentul său în Irlanda de Nord în 1995, fapt pentru care Shirreff a primit distincția Queen's Commendation for Valuable Service.
A fost numit comandant al Brigăzii 7 Blindate, care a fost desfășurată în Kosovo, și a fost recompensat cu titlul de Comandant al Ordinului Imperiului Britanic (CBE) în aprilie 2001, în semn de recunoaștere a serviciilor sale deosebite.
Richard Shirreff a fost avansat la gradul de general-maior la 9 mai 2003 și a devenit șef al Statului Major al Comandamentului Terestru, iar în 2005 a devenit ofițer general comandant al Diviziei a 3-a (Marea Britanie) Mecanizată.
La 4 martie 2011, a devenit comandant suprem adjunct al forțelor aliate din Europa și a fost avansat la gradul de general. S-a retras din această funcție în martie 2014.
Este membru al Consiliului consultativ al organizației non-profit de securitate Genderforce, al cărei scop este combaterea și prevenirea actelor de violență sexuală și bazată pe gen în situații de conflict și post-conflict. Este de asemenea partener fondator al Strategia Worldwide, o companie de consultanță în domeniul gestionării riscurilor înființată în 2016.
În 2016, Shirreff a publicat o carte cu titlul „2017: Războiul cu Rusia. Un avertisment urgent de la comandamentul militar superior”. În această carte, tradusă în opt limbi și publicată atât în Statele Unite, cât și Marea Britanie, reputatul expert scria printre altele că Rusia ar putea invada cu ușurință statele baltice, că războiul dintre Rusia și NATO ar fi posibil și „înaltul comandament militar și guvernul sunt incapabili să creeze un răspuns adecvat”.
„Europa nu poate avea încredere în Statele Unite ca aliat. Trump este la degetul mic al lui Putin”
- Libertatea: În ceea ce privește războiul din Ucraina, cât de dificilă este, în opinia dumneavoastră, încheierea unui acord care să includă retragerea Rusiei?
- Sir Richard Shirreff: Este foarte greu. Singura modalitate prin care va exista o încetare a focului durabilă și o retragere a Rusiei din Ucraina este atunci când Rusia va fi învinsă. Și asta înseamnă înfrângere militară, asta înseamnă recunoașterea de către Rusia a faptului că au depășit măsura, dar singura modalitate prin care pot remedia situația este retragerea din Ucraina.
Iar acest lucru se va întâmpla doar atunci când va exista o strategie unită din partea Europei pentru a oferi Ucrainei mijloacele militare de care are nevoie, sprijinul militar de care are nevoie în termeni de informații, dar și sprijin în ceea ce privește organizarea și instruirea, precum și măsuri financiare și economice pentru a pune efectiv la pământ economia rusă, inclusiv impunerea completă a sancțiunilor. Și, sincer, acest lucru nu se va întâmpla pentru că Europa nu s-a trezit la realitatea că va trebui să o facă pe cont propriu, fără America, pentru că Europa nu se poate baza, nu poate avea încredere în Statele Unite ca aliat.
De fapt, tot ceea ce face Trump îmi spune că este la degetul mic al lui Putin, deoarece singura măsură, singurul fel de plan pe care l-a pus efectiv pe masă până acum, implică capitularea Ucrainei și distrugerea acesteia ca stat suveran.
- De ce administrația Trump a făcut un plan atât de nefavorabil pentru Ucraina pentru a pune capăt războiului?
- Singura concluzie la care pot ajunge este, în primul rând, că administrația americană, Trump în special, Vance, nu înțeleg natura Rusiei, nu înțeleg că Rusia reprezintă o amenințare existențială, nu numai pentru Europa, ci și pentru securitatea și siguranța și pacea regiunii transatlantice. Și ceea ce este și mai sinistru, cred, așa cum spuneam și mai devreme că Trump este la degetul mic al lui Putin. Cred că se poate spune fie că a fost subordonat, fie că este în căutarea unei înțelegeri cu Putin privind mineralele din teritoriul anexat Ucrainei.
Orice ar fi, aceasta nu este America pe care noi, cei din generația mea, am respectat-o și admirat-o. Așadar, este o afacere destul de rușinoasă.
- Unde au greșit Europa și SUA în înțelegerea Rusiei și a lui Vladimir Putin?
- Europa și America au eșuat să îl înțeleagă și să îl asculte pe Putin la fiecare pas al drumului. Să amintim de Conferința de securitate de la München din 2007, când Putin și-a expus intențiile. Să ne întoarcem la momentul în care a declarat că cea mai potrivită soluție de securitate pentru Europa este un nou Ialta, adică un nou imperiu rus, după modelul vechiului Ialta, care, desigur, a dus la dominația rusă asupra Europei de Est sub masca Pactului de la Varșovia.
Să ne întoarcem la invazia Georgiei în 2008. Ce a făcut Europa? Ce a făcut NATO? Efectiv, a revenit la afaceri ca de obicei cu Rusia. La summitul NATO din 2010, NATO a declarat că Rusia ar trebui să devină cel mai important partener strategic al nostru. Rusia nu s-a gândit niciodată la niciun termen de parteneriat.
Rusia a considerat NATO drept inamic. La Summitul de la București din 2008, NATO a promis aderarea Ucrainei și Georgiei fără să o susțină. Desigur, după invazia Ucrainei, când Crimeea a fost supusă Federației Ruse, Putin a expus din nou foarte clar ceea ce avea de gând să facă.
Acesta a fost motivul care m-a determinat să scriu o carte în 2016, volum în care am susținut că va exista un alt război cu Rusia. Din păcate, această profeție s-a adeverit. În fiecare etapă, Europa nu a reușit să înțeleagă că Rusia nu poate fi țara care dorește să fie fără Ucraina ca parte integrantă a unui nou imperiu rus.
În cele din urmă, Europa se va trezi la această realitate. Am realizat, de asemenea, că America nu este un aliat de încredere, așa cum am spus mai devreme, și că va lua măsurile necesare. Dar îngrijorarea mea este că va fi prea târziu.
„Putin se teme mai mult de pace decât de război”
- Se teme Putin mai mult de pace decât de război?
- Este o întrebare foarte interesantă, pentru că regimul Putin este un regim definit prin exercitarea puterii brute și a violenței ucigașe. Este un regim care este definit de război.
Putin a venit la putere după ce, foarte probabil, a inițiat uciderea unui număr mare de ruși care locuiau în blocuri de apartamente din Moscova și alte orașe, ca urmare a bombelor plasate de FSB, prezentându-i drept teroriști ceceni, ceea ce i-a oferit scuza de a lansa cel de-al doilea război cecen și de a-și consolida poziția de putere. Să ne gândim și la războaiele din Georgia din 2008, Siria și, bineînțeles, Ucraina.
Așadar, ca urmare a războiului, el a reușit să își consolideze autocrația, deși un număr mare de ruși a murit în război. Da, cred că Putin se teme mai mult de pace decât de război.
- Este un război Rusia-NATO o utopie?
- Nu este o utopie, deoarece utopia înseamnă cea mai bună dintre toate lumile posibile. Un război Rusia-NATO este o posibilitate reală. Dacă Trump forțează un acord de capitulare cu privire la Ucraina, cred că un război Rusia-NATO devine inevitabil, deoarece Putin nu se va opri acolo. El își va reconstrui și își va regenera forțele armate până când va fi gata să își termine treaba în Ucraina. Și apoi va trece la alte state, Moldova, Georgia.
A început deja în Moldova și Georgia cu manipularea electorală. A încercat să submineze România prin manipulare electorală. Și, foarte probabil, va trece la statele baltice și, cine știe, ar putea să se confrunte și să amenințe cu adevărat și România.
- În opinia dumneavoastră, este momentul ca Ucraina să fie sprijinită să lovească mai multe baze în Rusia?
- Categoric. Și acest lucru trebuie să facă parte dintr-o strategie mai largă de sprijin militar pentru Ucraina.
Este absolut momentul să oferim Ucrainei rachete Tomahawk și capacitățile de precizie cu rază lungă de acțiune de care are nevoie pentru a lovi baze și puncte de distribuție a energiei și centre energetice din Rusia. A făcut deja acest lucru cu un succes remarcabil, dar trebuie să facă mai mult. Deci, da, este timpul.
- Cât de vulnerabilă este Rusia lui Putin în prezent în comparație cu Rusia lui Putin din februarie 2022?
- Rusia suferă, fără îndoială. Suferă ca urmare a acestui război. A pierdut peste un milion de oameni, uciși și răniți. Iar acest lucru va avea un impact masiv asupra societății ruse. Economia sa este foarte fierbinte și se concentrează în întregime pe război, inflație, ratele dobânzilor. Aceasta este o problemă reală pentru Rusia. Și este necesară o strategie adecvată pentru a pune Rusia și mai mult sub presiune.
„România trebuie să aibă reacții mult mai dure la adresa Rusiei”
- Cât de riscante și cât de importante sunt pozițiile României și Moldovei în contextul geopolitic actual?
- Pozițiile României și ale Moldovei sunt foarte importante, asta și pentru faptul că reprezintă o vulnerabilitate. Este o vulnerabilitate pentru NATO, este o vulnerabilitate pentru Occident și este o vulnerabilitate deosebită pentru România. Și acest lucru subliniază faptul că, din nou, Putin nu a renunțat niciodată la intenția sa și nu va renunța niciodată la intenția sa de a reconstrui un imperiu rus în fosta Uniune Sovietică și în țările Pactului de la Varșovia, fapt ce, desigur, afectează România personal și direct.
- România s-a confruntat cu o mulțime de interferențe ale Rusiei în ceea ce privește războiul hibrid în ultimii doi ani. Iar amenințările rusești nu sunt doar cibernetice, vorbim aici și de dronele ce survolează teritoriul României. Ar trebui România și autoritățile române să fie mai dure în reacții?
- Da, absolut, România trebuie să aibă reacții mult mai dure la adresa Rusiei. Ați subliniat pe bună dreptate manipularea electorală și incursiunile dronelor. Și ceea ce vedem aici este războiul ascuns al Rusiei asupra Europei, asupra României în special, prin manipularea minorităților, prin cibernetică, prin sabotaj, asasinat, manipulare electorală. Și singura modalitate de a face față Rusiei este puterea. Și atunci România și NATO trebuie să fie puternice.
Când Rusia lansează drone spre România sau spre alte țări din Europa de Est, este un atac. Este un atac asupra NATO. Și NATO trebuie să răspundă la asta ca și cum ar fi un atac. Trebuie să fie dură. Trebuie să aibă capacitatea de a doborî dronele rusești. Trebuie să facă o declarație foarte clară Rusiei că orice incursiune aeriană în spațiul aerian al NATO va fi doborâtă.
Iar România nu trebuie să aibă apărare doar împotriva atacurilor cibernetice, ci să și ia, dacă este necesar, măsuri ofensive care să facă Rusia să sufere dacă aplică atacuri cibernetice asupra României și NATO. Și punctul cheie este acesta, că pentru a fi eficientă, descurajarea Rusiei trebuie să fie implementată la fiecare nivel al războiului.
Foto: Arhiva personală
