Val de aprobări pentru baterii de stocare în România: ANRE a autorizat proiecte de 811 MW într-o singură ședință
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
România face pași rapizi pentru a reduce decalajul față de Bulgaria în stocarea de energie. Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a aprobat recent autorizații pentru proiecte noi cu o putere totală de 811 MW, peste 80% din această capacitate (669 MW) fiind reprezentată de sisteme de stocare în baterii. Decizia marchează o accelerare istorică pentru Sistemul Energetic Național (SEN).
Cuprins:
Aceste proiecte aprobate reprezintă peste 60% din puterea de stocare existentă în prezent în România
Din totalul de 669 MW autorizați, 429 MW reprezintă proiecte independente (stand-alone), în timp ce 240 MW sunt sisteme instalate împreună cu parcuri fotovoltaice (89 MW) și eoliene (53 MW). În plus, s-au acordat licențe de exploatare pentru 204 MW de capacități deja construite (din care 70,1 MW în stocare), potrivit revistei de profil Money.ro.
George Sergiu Niculescu, președintele ANRE, afirmă că acest volum reprezintă peste 60% din puterea de stocare existentă în prezent în România, un semn clar că proiectele pe hârtie încep să devină realitate pe teren. El a atras însă atenția că multe proiecte finalizate își așteaptă încă certificatele de racordare de la operatorii de transport și distribuție pentru a putea fi licențiate și puse în funcțiune.
De ce a rămas România în urma Bulgariei la stocare
Deși noile proiecte sunt un pas mare, România pornește dintr-un dezavantaj major. Bulgaria a devenit lider regional și mondial în domeniu, atingând în mai 2026 o capacitate instalată în baterii de aproximativ 8,6 GWh. În lipsa stocării interne, România exportă frecvent energie ieftină ziua și importă energie extrem de scumpă seara pentru a-și acoperi consumul la orele de vârf.
Această întârziere are cauze sistemice adânci. Libertatea a scris că Hidroelectrica – care deține 80% din serviciile de echilibrare – nu a avut interes să susțină bateriile, deoarece acestea scad prețul echilibrării, afectându-i profiturile uriașe (venituri de 6 miliarde de lei și profit net de 2,57 de miliarde în primul semestru). De asemenea, traderii de energie obțin profituri substanțiale din arbitrajul prețurilor mari de seară.
Așadar, problema României nu este de baterii, avem baterii. Problema este de deficit de producție. Mai exact, avem nevoie de producție în bandă, multă, și abia apoi echilibrarea trebuie făcută pe baterii. O echilibrare eficientă este când nu ai nevoie de mai mult de 10% din necesar din importuri.
Baterii de stocare pentru prosumatori din 2026
Pentru a reduce presiunea pe sistemul energetic național, statul încearcă să mobilizeze și micii consumatori. Ministerul Mediului a lansat Ghidul programului de finanțare a bateriilor pentru prosumatori, care va debuta chiar în 2026.
Cu un buget de 400 de milioane de lei, programul oferă persoanelor fizice subvenții de până la 15.000 de lei (finanțare de maximum 75%) pentru sisteme de stocare de cel puțin 12 kWh. Scopul este utilizarea serii a energiei generate solar ziua, reducând direct facturile românilor și limitând importurile în orele de vârf. Totuși, specialiștii avertizează că accentul pus exclusiv pe baterii, fără dezvoltarea producției de energie constantă în bandă, ar putea dubla costurile megawatului în viitor.
Care sunt cele mai mari baterii de stocare a energiei din România
Capacitatea de stocare a energiei electrice din România continuă să crească semnificativ, atingând 1.630 MWh la 20 iunie 2026, conform datelor publicate de Transelectrica. Aceasta reprezintă o majorare de 45% în doar două luni, fiind rezultatul intrării în funcțiune a mai multor instalații de mari dimensiuni.
În ceea ce privește proiectele individuale, trei dintre cele mai mari instalații de stocare a energiei din țară sunt deja operaționale, potrivit e-nergia.ro:
1. Florești (201 MW/402 MWh) – Situată în Florești, județul Cluj, această instalație, operată de Nova Power & Gas, face parte din grupul românesc E-INFRA. Finalizată în decembrie 2025, rămâne cea mai mare baterie din România.
Sistemul include 45 de containere cu baterii de câte 4,5 MWh, 30 de puncte de transformare și o stație electrică de 110/33 kV. Aceasta este utilizată atât pentru piața de echilibrare, cât și pentru serviciile de sistem.
2. Gura Ialomiței (150 MW/300 MWh) – Proiectul, dezvoltat de Aukera Energy cu sprijinul unor investitori europeni, a fost inaugurat la jumătatea lunii iunie 2026.
O a doua fază a acestui proiect, care va adăuga 100 MW și 200 MWh, este în curs de construcție și urmează să fie finalizată până la sfârșitul anului. Implementarea tehnică a fost realizată de compania românească Electrogrup, parte a grupului E-INFRA.
3. Iaz (100 MW/206 MWh) – Localizată în satul Iaz, comuna Obreja, județul Caraș-Severin, această instalație este cea mai mare din regiunea Banatului.
Proiectul, dezvoltat de Energy Capital Group, parte a Grupului GÜRİŞ din Turcia, include 44 de containere cu baterii litiu-ion, 528 de invertoare de mare putere și un sistem avansat de management al energiei (EMS). Finalizată în mai 2026, centrala este o unitate de tip stand-alone.
K62i 04.09.2026, 21:58
serios??? si pana acum ce au asteptat????
ethanhunt 07.09.2026, 10:30
Deci acesta este motivul principal: “Această întârziere are cauze sistemice adânci. Libertatea a scris că Hidroelectrica – care deține 80% din serviciile de echilibrare – nu a avut interes să susțină bateriile, deoarece acestea scad prețul echilibrării, afectându-i profiturile uriașe (venituri de 6 miliarde de lei și profit net de 2,57 de miliarde în primul semestru). De asemenea, traderii de energie obțin profituri substanțiale din arbitrajul prețurilor mari de seară. Citeşte întreaga ştire: Val de aprobări pentru baterii de stocare în România: ANRE a autorizat proiecte de 811 MW într-o singură ședință.”