Romania, la mila OMV

Inflexiunile categorice din vocea cu care presedintele Basescu si-a informat concetatenii despre reuniunea CSAT dedicata scandalului energetic n-au convins pe nimeni. N-au adus nimic nou, mai ales solutii practice si de actualitate. Ca privatizarea Petrom a fost si este profund impovaratoare pentru statul roman se stia, datorita presei, nu CSAT. Incredibile detalii din contractul de privatizare denota clar nu doar prostie, ci rea-credinta din partea negociatorilor bastinasi. Ca trebuie evitat pe viitor asemenea duios anumite erori, e o frectie la un picior de lemn.

O tendinta de temporizare a scandalului o constituie si “nevoia ca situatia sa fie analizata de institutiile statului”, deoarece “membrii CSAT nu sunt specialisti”. Nu sunt, dar in jurul lor foiesc sumedenie de consilieri si de experti bugetari, ce-au facut?! OMV, care in doi, trei ani isi recupereaza investitia, a facut o afacere fabuloasa, in detrimentul populatiei romanesti. Nu e, direct, vina OMV, prost nu e cine cere, prost si, in cazul dat, probabil mituit e cel care da, facandu-se ca nu vede. Vinovatiile sunt evidente, iar Parchetul trebuie sa faca ore suplimentare, dupa ce a dormit.

Perspectiva? Solutia de a ruga OMV sa participe la un fond de ajutorare sociala a populatiei face din pagubiti un fel de cersetori la poarta investitorului strategic, milogindu-se barem pentru o firimitura din ce i s-a luat oneros.

Contractul, daca ascunde asemenea vicii si daca se demonstreaza reaua-credinta, trebuie pur si simplu reziliat.

Chiar cu consultarea Directiei de concurenta a Comisiei UE si chiar cu riscul unor despagubiri. Oricum mai mici decat valoarea titeiului si gazelor date pe nimic. E de presupus ca si in Europa occidentala onestitatea in afaceri e lege.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE