Rusia și-a schimbat tactica atacurilor asupra Kievului: „Vor ca oamenilor să le fie frică să meargă la supermarket”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Rusia și-a schimbat, începând de la jumătatea lunii august, modul în care atacă Kievul. În locul marilor valuri de drone și rachete lansate la intervale de două-trei săptămâni, armata rusă folosește acum atacuri aproape continue cu drone rapide, ceea ce a dus la creșterea numărului de victime civile și la perturbarea vieții de zi cu zi în capitala Ucrainei, scrie Il Post.
Cuprins:
- Putin a schimbat tactica bombardamentelor
- Kievul este principala țintă
- Viața continuă, în ciuda alertelor
- O dronă a lovit Academia Națională de Științe
- Dronele ar putea fi ghidate cu ajutorul unor hărți neactualizate
- Atacuri asupra infrastructurii energetice
- De la marile valuri de atacuri la bombardamente continue
- Rușii lansează cele mai multe drone când oamenii se întorc de la serviciu
- Stațiile de benzină se închid la fiecare alertă
Putin a schimbat tactica bombardamentelor
Rusia a început, de la jumătatea lunii august, să bombardeze Kievul într-un mod diferit față de lunile precedente. Atacurile sunt acum mai frecvente și se bazează în special pe două noi modele de drone, dificil de interceptat și produse în mii de exemplare în fiecare lună într-un singur centru industrial. Canalele militare rusești de pe Telegram numesc această strategie „războiul împotriva orașelor” și o atribuie direct președintelui rus Vladimir Putin.
Pentru că linia frontului nu se modifică semnificativ, canalul rusesc de Telegram Rybar, unul dintre cele mai cunoscute, susține că Putin a decis ca atacurile să fie mutate asupra marilor centre urbane, departe de zonele în care au loc luptele. Potrivit acestei analize, obiectivul ar fi exploatarea apropierii iernii și determinarea Ucrainei să capituleze anul viitor.
Serviciile de informații ucrainene se așteaptă ca această campanie să atingă punctul culminant în noiembrie. „Putin a ordonat să atace tot ceea ce este civil. Vrea ca oamenilor să le fie frică să meargă la supermarket”, au declarat reprezentanții serviciilor de informații ucrainene pentru The Economist.
Kievul este principala țintă
În capitala ucraineană, atacurile au devenit atât de frecvente încât, uneori, o alertă aeriană se termină, iar o alta începe după doar câteva minute. Oamenii abia apucă să se întoarcă la locurile de muncă pe care le-au părăsit în timpul alertei precedente.
Locuitorii Kievului erau obișnuiți să nu trateze întotdeauna cu maximă seriozitate alertele aeriene. În ultimele luni însă, numărul civililor uciși de rachete și drone a crescut. În perioada ianuarie-martie, numărul morților fusese de cinci.
Între aprilie și iunie au fost 41, iar între iulie și septembrie au ajuns la 120, deși luna septembrie nu se încheiase încă la momentul relatării. Au reapărut astfel scene văzute în special la începutul invaziei pe scară largă din 2022: oameni care coboară noaptea în stațiile de metrou pentru a dormi sau care aleargă pe străzi către adăposturi.
Viața continuă, în ciuda alertelor
Asta nu înseamnă că pe străzile Kievului există permanent sentimentul unui pericol de moarte iminent. Oamenii continuă să ia masa la terase, profită de ultimele zile însorite, merg la serviciu și folosesc transportul public.
În același timp, sirenele alarmelor aeriene se aud de mai multe ori în fiecare zi. O voce înregistrată avertizează: „Uvaha, dronova nebezpeka!” - „Atenție: amenințare cu drone!”.
Urmează mesajul: „Mergeți imediat într-un adăpost”.
Dmytro K., în vârstă de 37 de ani, care locuiește la periferie și merge în centrul orașului pentru serviciu, spune că „nu există nicio modalitate de a ști unde vor lovi, este o loterie”.
Kievul este un oraș foarte mare, cu o populație de aproximativ 3,5 milioane de persoane. Fiecare locuitor este însă nevoit să ia în calcul riscul ca o dronă cu un focos exploziv de 90 de kilograme să lovească tocmai clădirea în care se află.
O dronă a lovit Academia Națională de Științe
Potrivit The Economist, atacurile rusești nu fac distincție între obiective civile și militare. În urmă cu doar câteva zile, o dronă Geran-5 a lovit Academia Națională de Științe, în centrul Kievului. Două persoane au fost ucise. Pentru a scăpa de incendiul izbucnit după explozie, unele persoane au fost nevoite să iasă pe ferestrele de la etajul al doilea.
Acoperișul Academiei Naționale de Științe era susținut de mai bine de 200 de ani de grinzi masive din lemn. După atac, jumătate din acoperiș nu mai există, iar grinzile au rămas sub forma unei grămezi carbonizate lângă clădirea rămasă fără acoperiș.
La scurt timp după acest bombardament, o altă dronă a lovit o clinică privată aflată la aproximativ 1,5 kilometri distanță, tot în centrul orașului.
Dronele ar putea fi ghidate cu ajutorul unor hărți neactualizate
Există temerea că rușii ar putea alege țintele pe baza unor hărți neactualizate.
Clinica lovită fusese, până în urmă cu doi ani, un centru de date. În ultimele zile, rușii au atacat chiar centre de date din Kiev, dintre care patru au fost lovite, potrivit textului. Scopul ar fi întreruperea conexiunii la internet pentru populație.
În paralel, pe Telegram există canale care urmăresc în timp real traiectoriile individuale ale dronelor, astfel încât locuitorii Kievului să poată decide dacă trebuie să se adăpostească.
Problema este viteza noilor drone rusești. Acestea folosesc motoare cu reacție fabricate în China și pot ajunge la 600 de kilometri pe oră.
Atacuri asupra infrastructurii energetice
În noaptea de 29 spre 30 septembrie, Rusia a lansat asupra Kievului rachete balistice și zeci de drone, așa cum se întâmplă frecvent. De această dată, țintele au fost patru centrale electrice, care nu mai fuseseră vizate anterior. Scopul ar fi ca acestea să fie avariate acum, astfel încât Ucraina să nu mai aibă suficient timp pentru a le repara înainte de venirea iernii.
De la marile valuri de atacuri la bombardamente continue
Înainte de luna august, rușii acumulau sute de drone și rachete timp de două-trei săptămâni, după care le lansau simultan asupra Kievului, încercând să satureze și să paralizeze apărarea antiaeriană. Acum, potrivit analizei, nu mai este nevoie de un atac masiv pentru a suprasolicita sistemele de apărare. În schimb, atacurile sunt lansate continuu.
Uneori este trimisă chiar și o singură dronă, însă aceasta este suficientă pentru a ține orașul sub presiune și pentru a perturba viața normală. O dronă pe oră, timp de zece ore consecutive, este mai rău decât zece drone lansate simultan.
Ihor Klimenko, secretarul Consiliului pentru Securitate Națională și Apărare, a declarat marți că în Kiev au fost înregistrate, din 27 august, 235 de alerte aeriene, cu o durată totală de 261 de ore. Asta înseamnă aproximativ șapte alerte și aproape opt ore de stare de alertă în fiecare zi. În luna iulie, era înregistrată aproximativ o alertă pe zi.
Rușii lansează cele mai multe drone când oamenii se întorc de la serviciu
Fiecare oră de alertă care blochează activitatea economică înseamnă pierderi de aproximativ 45 de milioane de dolari pentru Ucraina, a declarat ministrul economiei, Oleksandr Kravcenko, pentru The Guardian.
Potrivit analizei citate, rușii lansează cele mai multe drone între orele 17.00 și 19.00, când mulți angajați se întorc de la serviciu. Mulți dintre aceștia trebuie să traverseze râul Nipru, din partea dreaptă spre partea stângă a orașului, folosind podurile.
Stațiile de benzină se închid la fiecare alertă
Pe autostrăzi, stațiile de alimentare se închid la fiecare alertă aeriană. Acestea sunt descrise drept mici insule de eficiență care fac mai ușoară traversarea zonelor întinse ale Ucrainei. Acum însă au devenit și ele ținte, la fel ca alte elemente esențiale pentru funcționarea orașelor, de la trenuri la centrale electrice.
În șase luni, rușii au bombardat 300 de stații de alimentare, potrivit unei declarații făcute în august de ministrul energiei, Denis Șmîhal. Dintre acestea, 17 se aflau în Kiev.
Atunci când aplicația de alertă aeriană sună pe telefoanele angajaților, aceștia sting luminile, ies din stație, blochează ușile automate și se deplasează aproximativ 300 de metri pentru a aștepta încheierea alertei. În câteva săptămâni însă vor veni zăpada și gheața. Iar întrebarea care rămâne este cum vor putea angajații să continue această rutină în condițiile iernii.
![Raiul pe pământ! Mirela Vaida trăiește într-o casă de vis, cu 5 camere, perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 €. Cum arată locuința vedetei [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
