Șeful Societății Române de ATI: „Nu avem staff tehnic în spitale, avem niște electricieni, cel mai prost plătiți din lume. În minister sunt 2-3 ingineri care avizează tot”

Profesorul Șerban Bubenek, președintele Societății Române de Anestezie Terapie-Intensivă, a expus mai multe probleme, după tragedia de la Institutul Matei Balș, unde vineri, 29 ianuarie, Pavilionul 5 a luat foc. Cinci persoane au murit în urma incendiului, iar alte trei, după mutarea în alte spitale, bilanțul deceselor ajungând luni, 1 februarie, la opt.

„Noi nu putem merge mai departe de competența noastră. Doctorii nu trebuie să se ocupe de asta. Când mergem la doctor în afara țării și îl întrebăm de ceva din secția lui dacă funcționează sau nu, ridică din umeri, nu îl interesează. Nu e treaba lui. Are un staff, apoi un staff tehnic al spitalului”, a început Bubenek, referindu-se la responsabilitatea medicului față de secția sa.

În România nu avem un staff tehnic al spitalelor. Există niște electricieni, cel mai prost plătiți din lume, eventual nu foarte bine pregătiți, ingineri de aparatură medicală există în 10% din secțiile de ATI din România, conform unui recensământ făcut de noi. Ăsta e adevărul.

Profesorul Șerban Bubenek, președintele Societății Române de Anestezie Terapie-Intensivă:

„Sunt oameni cumsecade, dar depășiți”

Medicul a punctat că nici la Ministerul Sănătății nu este o situație diferită, „nu există un corp tehnic, există 2-3 ingineri care trebuie să avizeze toate proiectele de îmbunătățiri. Sunt oameni cumsecade, dar sunt depășiți”.

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

Soluția ar fi „un corp de specialiști, o direcție de infrastructură, populată cu ingineri, cu arhitecți, cu specialiști în electricitate, climatizare, ventilație”, crede Bubenek.

400.000-500.000 de angajați necesari în sistem

Profesorul a încercat să discute live cu ministrul Vlad Voiculescu, care părăsise discuția în momentul intervenției lui Bubenek.

„Vreau să îi spun ministrului Voiculescu că toți miniștrii sănătății au vrut să facă. Nu cred că a venit vreunul cu gândul să distrugă. Doar că unii n-au știut, alții n-au putut. Toți sunt constrânși de Ministerul de Finanțe.

Noi trebuie să fim conștienți, în România avem 250.000 de lucrători în sănătate. Dacă ne referim la populație, dacă ne comparăm cu orice alt stat din afară, ar trebui să avem între 400.000 și 500.000 de lucrători în sănătate. Ca să nu descopere INSP-ul că nu se respectă două linii de gardă. Că n-are cum să aducă ministrul sănătății bani de acasă, când ministrul de finanțe l-a îngrădit în 250.000 de lucrători în domeniul lui. Ar însemna specialiști, asistente care lipsesc din sistemul de sănătate din România”, a continuat medicul.

Migrație spre spitale mici, din cauza sporurilor mari

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

Bubenek s-a referit și la problema migrației în spitalele aflate sub tutela autorităților locale, unde sporurile sunt superioare față de marile spitale din țară, cele ce aparțin de Ministerul Sănătății.

Marile spitale de urgență, în care se rezolvă urgențele, au sporuri de până-n 55%, spitalele care aparțin de autoritățile locale au sporuri de peste 75-85%, pentru că autoritățile locale au zis avem bani și le dăm oamenilor. De asta avem migrația din spitalele cele mai grele în spitale mici, unde lucrurile nu sunt așa urgente, unde nu există politraumă, unde nu există urgență noaptea.

Dr. Șerban Bubenek:

Medicul a ridicat în emisiunea CMR și alte probleme din spitale, în special din secțiile ATI, și a anunțat că marți urmează să depună la Ministerul Sănătății trei memorii în care detaliază neajunsurile din spitale și înaintează „cereri generale legate de reforma în sănătate”.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro