Start pesimist al summitului istoric pentru climă, în lipsa unor angajamente clare din partea celor mai bogate țări
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Fără promisiuni exacte privind reducerea emisiilor poluante și a sumelor alocate acestui proces din partea economiilor puternice ale lumii, delegații strânși luni la Glasgow la conferința ONU privind schimbările climatice vor avea mari probleme în tentativa de a ajunge la un acord pe tema măsurilor necesare pentru limitarea încălzirii globale, scrie Bloomberg.
Cuprins:
Conferinţa Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice (COP26) a început luni la Glasgow fără un angajament clar din partea statelor bogate, motiv de pesimism pentru critici, inclusiv pentru țările care nu poluează în mod semnifcativ, dar care vor suferi considerabil de pe urma încălzirii globale.
Reuniunea COP26, care se desfăşoară în perioada 31 octombrie - 12 noiembrie, are rolul de a îmbunătăți implementarea Acordului de la Paris şi de a asigura limitarea încălzirii globale la 1,5 grade Celsius față de perioada pre-industrială.
În acest sens, este de dorit un angajament global pentru zero emisii nete până în 2050, precum şi pentru asumarea unor reduceri mari până în 2030.
În acelaşi timp, se aşteaptă ca statele dezvoltate să extindă substanţial finanţarea climatică pentru statele în curs de dezvoltare pentru a le sprijini eforturile de atenuare şi adaptare la schimbările climatice.
Nu va fi simplu.
G-20, summitul poluatorilor lumii
Negociatorii prezenți la conferința de la Glasgow mizau pe faptul că liderii celor mai puternice economii, reuniți în timpul weekendului la summitul G-20 de la Roma, îi vor sprijini înaintea celor două săptămâni de dezbateri pe tema măsurilor necesare pentru reducerea încălzirii globale.
Într-un fel au primit ce așteptau, în sensul că orice consens este mai bun decât un eșec. Politicienii au promis să nu mai finanțeze centralele pe cărbune din străinătate, să reducă emisiile de metan și să ia în general mai multe măsuri în acest deceniu, pentru a limita încălzirea globală.
Dar liderii celor mai mari economii nu au reușit să ajungă la un acord privind data exactă a renunțării la cel mai poluant combustibil fosil și a atingerii obiectivului de zero emisii, scrie Bloomberg.
Reacția în Glasgow a fost una de dezamăgire.
În vreme ce summitul G-20 a fost o discuție între cei mai mari poluatori ai lumii, responsabili pentru 80% din emisiile globale, conferința ONU aduce împreună aproape 200 de țări, inclusiv pe cele care contribuie foarte puțin la încălzirea globală, dar pot suferi cel mai mult de pe urma fenomenului.
„Acesta este un start bun, dar nu va limita creșterea încălzirii globale la mai bine de 1,5 grade Celsius”, a spus Mohammed Nasheed, fostul președinte al Maldivelor, care este în prezent ambasador al țărilor vulnerabile la schimbările climatice.
El a făcut astfel referire la Acordul de la Paris, care și-a propus menținerea încălzirii globale la un maxim de 1,5 grade Celsius în raport cu epoca pre-industrială, un obiectiv pe care mulți critici îl consideră aproape imposibil de atins.
Comunicatul final destul de diluat al summitului G-20 va îngreuna obținerea unui consens în Scoția.
Aproape toate țările sunt de acord cu acordul de principiu semnat la Paris, unde liderii s-au angajat să facă tot posibilul pentru a reduce emisiile de carbon, în timp ce statele bogate au promis susținere financiară pentru a ajuta economiile în curs de dezvoltare.
Realitatea este însă mai complicată.
O declarație slabă
Spre exemplu, liderii G-20 s-au înțeles la Roma să folosească banii din programele de redresare economică post-COVID pentru a aplica măsuri de combatere a încălzirii globale și să folosească băncile de dezvoltare pentru a oferi mai multe fonduri țărilor aflate în curs de dezvoltare.
Delegațiile din India și Indonezia, spre exemplu, au spus că de așa ceva ar avea nevoie pentru a renunța la cărbune.
Dar declarația G-20 a evitat detaliile cruciale. Nu au existat precizări cu privire la sumele ce vor fi folosite sau la data precisă la care aceste sume for fi puse la dispoziție.
La fel, în cazul metanului. Țările G-20 sunt de acord că reducerea emisiilor de metan este una dintre cele mai ieftine și rapide soluții pentru limitarea încălzirii globale. Dar nu au reușit să ajungă la un acord în privința Acordului Global privind Metanul, care își propune să reducă emisiile cu 30% până în 2030, în raport cu nivelurile din 2020.
„Această declarație slabă venită de la summitul G-20 arată ce se întâmplă când țările aflate în curs de dezvoltare, care trebuie să suporte impactul crizei climatice, sunt lăsate pe dinafară”, a declarat Mohamed Adow, directorul ONG-ului Power Shift Africa.
„Cel puțin procesul ONU este deschis tuturor țărilor și permite ca vocile celor vulnerabili să fie auzite. Clubul exclusivist de la G-20 nu este potrivit pentru acest scop”, a concluzionat el.
Liderii G-20 au reiterat obiectivele Acordului de la Paris, în vreme ce totuși au devansat orizontul de timp pentru atingerea lor. În documentul de la paris, spre exemplu, țările s-au înțeles să încerce să atingă neutralitatea climatică „până în a doua jumătate a secolului”.
În weekend, statele G-20 s-au înțeles să atingă acest obiectiv „până sau în jurul mijlocului secolului”.
Concluzia după finalul summitului a fost bine sintetizată de secretarul general al ONU, Antonio Guterres. „Plec de la Roma cu speranțele neîndeplinite, dar măcar nu au fost îngropate”, a spus înaltul oficial.
SUA critică China
Un înalt oficial american a criticat luni eşecul „deconcertant” al Chinei în a-şi „intensifica” acţiunea împotriva crizei climatice într-o perspectivă globală, relatează AFP, citată de Agerpres.
Jake Sullivan, consilierul de securitate naţională al preşedintelui american Joe Biden, a declarat că summitul privind clima (COP26) care începe luni la Glasgow va marca progrese pentru o mare parte lumii datorită unei „recâştigări a energiei” în cursul anului 2021.
„Acum întrebarea e următoarea: Se va alinia toată lumea?”, a adăugat Sullivan la bordul avionului prezidenţial Air Force One, cu puţin timp înainte de aterizarea sa în Scoţia.
„Există ţări care se eschivează”, le-a spus el jurnaliştilor. „Una dintre ele este China, care nu va fi reprezentată de un lider la COP26 şi care, în opinia noastră, are obligaţia de a-şi intensifica acţiunea pe măsură ce noi avansăm colectiv”, a declarat Sullivan.
"„Vom continua să facem presiune pentru asta”, a adăugat el, calificând drept „deconcertant” contrastul dintre politica americană dusă de Joe Biden împotriva schimbării climatice şi poziţia Chinei, considerată „pasivă”.
Preşedintele chinez Xi Jinping este unul dintre absenţii importanţi de la acest summit al ONU, care urmează să dureze două săptămâni.
Poziția Românei la Glasgow
Preşedintele Klaus Iohannis participă și el, alături de ceilalți lideri mondiali, în perioada 1-2 noiembrie, la summitul liderilor mondiali care va avea loc în cadrul conferinței ONU.
În cadrul reuniunii, spune administrația prezidențială, preşedintele va susţine Declaraţia Naţională, în care va transmite poziţia României, cu accent pe demersurile pe care le face ţara noastră pentru a limita efectele schimbărilor climatice.
România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, se angajează să contribuie la eforturile Uniunii de a reduce cu cel puţin 55% emisiile de gaze cu efect de seră până în 2030 (comparativ cu nivelul din 1990) şi de a atinge neutralitatea climatică până în 2050.
România susţine la COP26 eforturile pentru finalizarea regulilor de operaţionalizare a Acordului de la Paris şi rămâne angajată în ceea ce priveşte implementarea acestuia, subliniază administrația prezidențială.
