Trei cenți din fiecare euro alocat sănătății pentru prevenție nu sunt suficienți. Europa, în pericol din cauza bolilor de inimă, diabetului și obezității
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Statul cheltuiește miliarde de euro ca să trateze bolnavii de inimă, diabet sau obezitate, dar alocă doar mărunțiș pentru a preveni aceste boli: doar 3 cenți din fiecare euro ajung la prevenție. În timp ce sute de mii de români suferă de diabet fără măcar să știe, iar pacienții din România așteaptă chiar și trei-patru ani pentru medicamente de ultimă generație, un summit european desfășurat la Milano trage un semnal de alarmă: dacă nu depistăm bolile la timp și nu investim în prevenție, costurile din sănătate și pierderile din economie vor deveni imposibil de dus.
Cuprins:
- Bolile cardiovasculare în Uniunea Europeană costuri de peste 282 de miliarde de euro anual
- În România, peste 1,3 milioane de adulți au fost diagnosticați cu diabet
- Inegalitatea accesului: Peste 500 de zile de așteptare pentru tratamente inovatoare
- Viziunea liderilor din industrie: De la tratarea acută la prevenția pe termen lung
Bolile cardiovasculare în Uniunea Europeană costuri de peste 282 de miliarde de euro anual
Progresele științifice recente oferă oportunitatea istorică de a schimba radical parcursul bolilor cardiometabolice, acele afecțiuni interconectate care includ obezitatea, diabetul zaharat de tip 2, hipertensiunea arterială, colesterolul crescut și boala cronică de rinichi, stări care afectează metabolismul și duc treptat la complicații cardiovasculare grave, precum infarctul miocardic și accidentul vascular cerebral. Totuși, distanța dintre inovația din laboratoare și aplicarea ei la nivelul pacienților rămâne o provocare majoră în majoritatea statelor europene.
Desfășurată sub patronajul IDF Europe cu prilejul Reuniunii Anuale a Asociației Europene pentru Studiul Diabetului (EASD), masa rotundă «State of Health – The Milan Dialogue» a reunit deopotrivă miniștri, comisari europeni, cercetători și reprezentanți ai pacienților în 10 ateliere de lucru orientate spre redefinirea politicilor publice și de finanțare din sănătate.
Impactul acestor afecțiuni a depășit demult granițele strict medicale, devenind un obstacol major în calea creșterii economice. Doar bolile cardiovasculare provoacă în Uniunea Europeană costuri de peste 282 de miliarde de euro anual, din care aproape 47 de miliarde reprezintă pierderi directe de productivitate. Mai mult, peste 250 de milioane de zile de muncă au fost pierdute într-un singur an din cauza dizabilităților create de aceste afecțiuni.
Cercetarea publicată de European Society of Cardiology (ESC) și Universitatea Oxford confirmă această povară economică masivă de 282 miliarde €/an și arată că 55% din sumă este alocată asistenței medicale directe, în timp ce 45% este distribuită în afara sistemului sanitar, sub formă de pierderi de productivitate și costuri suportate de familii pentru îngrijirea informală.
Bolile cardiovasculare rămân principala cauză de deces în România, provocând anual în jur de 150.000 de vieți pierdute, o rată a mortalității de 2,5 ori mai mare decât media Uniunii Europene.
În România, peste 1,3 milioane de adulți au fost diagnosticați cu diabet
Subdiagnosticarea rămâne una dintre cele mai mari bariere în calea intervenției timpurii. La nivelul Regiunii Europene, din cele peste 65 de milioane de persoane care trăiesc cu diabet, aproximativ 33,6% (peste 22 de milioane) nu știu că suferă de această afecțiune.
Situația este la fel de critică în România, unde peste 1,3 milioane de adulți (9% din populație) au fost diagnosticați cu diabet, însă estimările arată că 1 din 2 cazuri rămâne nediagnosticat sau fără un tratament adecvat. În plus, 39% din populația adultă a țării se confruntă cu obezitatea – principalul factor determinant al diabetului de tip 2.
Conform datelor sintetizate în ediția IDF Diabetes Atlas, la nivel global, peste 40% din persoanele cu diabet nu își cunosc diagnosticul. Identificarea tardivă crește exponențial rata complicațiilor renale și cardiovasculare, spitalizările de urgență depășind de câteva ori costul programelor naționale de screening și prevenție.
Inegalitatea accesului: Peste 500 de zile de așteptare pentru tratamente inovatoare
O altă vulnerabilitate majoră identificată la nivel european o constituie timpul uriaș de așteptare dintre momentul în care un medicament inovator primește autorizația de punere pe piață și cel în care devine efectiv disponibil și rambursat pentru pacienți. În prezent, durata mediană de așteptare în UE este de 532 de zile, existând discrepanțe colosale între țările membre (de la 56 de zile până la peste 1.200 de zile).
Raportul anual Patients W.A.I.T. Indicator, realizat de EFPIA (European Federation of Pharmaceutical Industries and Associations), certifică aceste decalaje dramatice. În timp ce pacienții din piețele mature (cum este Germania) au acces la tratamente în aproximativ 120 de zile, în regiunile din Centrul și Estul Europei timpii depășesc frecvent 800-1.200 de zile, adâncind inegalitățile de sănătate din interiorul blocului comunitar.
Viziunea liderilor din industrie: De la tratarea acută la prevenția pe termen lung
Regândirea priorităților financiare din sănătate a fost susținută ferm de conducerea Eli Lilly and Company în cadrul reuniunii de la Milano.
„Prevenirea bolilor cardiometabolice este acum posibilă la scară largă, iar Europa nu își poate permite să rămână pe loc. Avem medicamentele și dovezile necesare, însă finanțarea și sistemele adecvate nu sunt încă puse la punct. În domeniul prevenției, Europa dispune de un avantaj pe care îl valorifică prea puțin: sisteme centralizate, capabile să implementeze rapid și la scară largă intervenții a căror eficiență a fost demonstrată. Este momentul să regândim prioritățile și alocarea resurselor în sănătate. Trei cenți din fiecare euro alocat sănătății pentru prevenție nu sunt suficienți, iar sistemele actuale sunt construite în jurul îngrijirii acute, acordate direct pacientului, nu pentru menținerea sănătății pe termen lung, la nivelul întregii populații. Discuția din această seară este un început, nu un punct final. Valorificarea oportunității de a preveni bolile cardiometabolice la nivelul întregii populații va consolida sistemele de sănătate din Europa, sustenabilitatea finanțelor publice și competitivitatea acesteia”, a subliniat Dave Ricks, președinte și CEO al Eli Lilly and Company, potrivit unui comunicat de presă.
Privind contextul local, necesitatea schimbării de abordare este resimțită acut în România, unde prevalența bolilor metabolice este ridicată.
„Bolile cardiometabolice reprezintă o provocare tot mai importantă pentru sistemele de sănătate, iar România nu face excepție. Afecțiuni precum diabetul de tip 2 și obezitatea fac parte din această realitate și evidențiază nevoia unei abordări integrate și pe termen lung. De aceea, este important să privim dincolo de tratarea complicațiilor și să punem mai mult accent pe prevenție, diagnostic precoce, continuitatea îngrijirii și acces la opțiuni terapeutice moderne, astfel încât să putem interveni cât mai devreme în parcursul pacientului. Progresul științific ne oferă astăzi noi posibilități de a îmbunătăți îngrijirea, iar obiectivul nostru trebuie să fie transformarea acestui progres în beneficii reale pentru pacienți și pentru sistemul de sănătate”, a precizat Sebastian Iovan, General Manager, Romania Cluster, Eli Lilly and Company.
În anul 2025, numărul persoanelor din țările cu venituri mici și medii care au beneficiat de terapiile cardiometabolice dezvoltate de Lilly a fost de patru ori mai mic comparativ cu cel din țările cu venituri ridicate. Până în anul 2040, compania își propune să elimine complet acest decalaj și să asigure o acoperire echitabilă a pacienților, pe baza a trei piloni strategici:
- Inovație pentru toți: Integrarea nevoilor pacienților din regiunile defavorizate încă din primele etape ale dezvoltării clinice.
- Extinderea accesului: Identificarea unor modele noi de accelerare a punerii la dispoziție a inovației medicale.
- Îmbunătățirea îngrijirii: Parteneriate strategice pentru consolidarea prevenției, diagnosticului și capacității instituționale a sistemelor publice de sănătate.
În România, Programul Național de Diabet beneficiază în prezent de una dintre cele mai mari finanțări din sistemul de sănătate românesc, aproximativ 3 miliarde de lei fiind alocați anual. Cu toate acestea, în spatele cifrelor se ascunde o realitate dureroasă: liste de așteptare netransparente, criterii de eligibilitate absurde și o barieră de vârstă care lasă mii de tineri fără protecție.
