Un economist de top demontează mitul guvernanților că România este un paradis fiscal. „Suntem peste multe țări din regiune!”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Profesorul universitar la Academia de Studii Economice București, Cristian Păun explică, pe baza unor calcule detaliate, de ce România nu mai are un regim fiscal competitiv în regiune.
Cuprins:
„România nu (mai) este un paradis fiscal!”
„România nu (mai) este un paradis fiscal! Politrucii care fac politici publice și programe de guvernare în România de ceva vreme se laudă că folosesc metode științifice și că sunt independenți politic atunci când propun tot felul de aberații și de țopăieli fiscale ”salvatoare”.
Întreaga listă de propuneri de redresare a deficitului bugetar este bazată pe o afirmație COMPLET FALSĂ: în România, taxele aplicate mediului de afaceri sunt mici prin comparație cu țările din regiune, din UE și din OCDE.
Plecând de la această informație complet falsă (o să arăt și mai mult în această postare de ce), fără a fi verificată științific, s-a construit un program de guvernare complet ostil mediului de afaceri (din nou), care adaugă noi și noi biruri.”, scrie economistul Cristian Păun pe Facebook.
Comparație cu țările vecine
Profesorul a comparat impozitul pe profit și contribuțiile salariale din România cu cele din alte țări europene și a concluzionat că mutarea taxelor de la muncă la capital nu schimbă situația. În schimb, politica fiscală actuală riscă să descurajeze dezvoltarea de industrii locale.
„Am verificat științific afirmația ”în România printre avem cele mai mici taxe pe mediul de afaceri” din regiune, din UE, din OCDE.
Am plecat de la rata de impozitare a profitului în țările din regiune, media UE-27 și media OCDE și de la procentul total de contribuții plătit pentru salariile aferente forței de muncă.
Am luat în studiu o marjă netă de profit de 10% și o pondere a cheltuielilor cu forța de muncă de 35% în total cheltuieli.
Folosind aceste ipoteze de lucru, am calculat echivalentul cumulat în impozit pe profit al celor două componente fiscale majore pentru o afacere: impozitul pe profit și impozitul cumulat pe forța de muncă.
La studiu, pentru completare, mai poate fi adăugat și impozitul pe dividendul distribuit din profitul net (avem nevoie să știm un procent mediu de profit reinvestit / distribuit ca dividend) și TVA (mai complicat, ar trebui să știm procentul mediu de deducere al lui).”, continuă acesta.
Rezultatul: România la mijlocul clasamentului
Potrivit calculelor, România este mai atractivă decât Ungaria, Polonia și Bulgaria pentru sectoarele cu marjă mică de profit, dar pierde teren în fața Ungariei și Bulgariei când vine vorba de investiții în industrii cu valoare adăugată mare.
„Rezultatele sunt următoarele:
- România se află în mijlocul grupului de țări analizat, cu doar 2.3% sub media UE-27, însă peste media OCDE cu 0.3%;
- România se află peste multe țări din regiune cu care concurează direct: este peste Polonia cu 1,4%, peste Croația cu 1,6% (deja în Zona Euro), peste Ungaria cu 2,6% și peste Bulgaria cu 10%.
Interesant este că la o marjă de profit net mai mică, de doar 10% (nu de 15%), ecartul dintre România și Polonia crește la 2,19% (față de 1,41%) și dintre România și OCDE crește la 1,27% (față de 0,25%). Față de Ungaria ecartul scade de la 2,56% la 1,97%. La o marjă de profit net mai mare, de 20%, ecartul dintre România și Polonia scade la 0,7%, dintre România și OCDE ajunge să fie în favoarea României (-0,62%, fiscalitatea combinată scade ușor sub media OCDE) și față de Ungaria crește la 2,98%.”, a explicat Cristian Păun.
Astfel, țara noastră nu mai deține cel mai favorabil regim fiscal din regiune, poziționându-se la mijlocul clasamentului din Europa Centrală și de Est.
Investitorii vor prefera țările vecine : „Această concluzie este una complicată, dacă avem în vedere faptul că dorim să prelucrăm cât mai mult din gazele de la Marea Neagră, nu să regăsim aceste gaze în petrochimia din Ungaria, Bulgaria sau Serbia și, apoi, în importurile noastre.”
„Este clar acum de ce exportăm grâu și importăm aluat. Aluatul are o valoare adăugată mult mai mare decât grâul brut”, a concluzionat economistul.
