Războiul Rece 2.0: Cum s-a pregătit Xi Jinping decenii întregi pentru o confruntare cu SUA și ce strategie are ca să câștige influență globală
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În confruntarea dintre Statele Unite și China, președintele Donald Trump a lansat un atac economic, dar liderul chinez Xi Jinping se angajează într-un nou Război Rece. Președintele chinez intră în negocierile comerciale cu o strategie pregătită de ani, inspirată de lecțiile învățate din greșelile Uniunii Sovietice în timpul primului Război Rece.
Cuprins:
Xi Jinping, conștient de superioritatea economică și militară a SUA, încearcă să evite o confruntare directă, menținând totodată China într-o competiție prelungită și cuprinzătoare. Obiectivul său este de a atinge un „impas strategic”, un echilibru durabil unde presiunea americană devine gestionabilă, oferind Chinei timp să ajungă din urmă Statele Unite, conform Wall Street Journal.
„Pentru China, «impasul strategic» este cel mai realist și preferat rezultat în viitorul previzibil”, a declarat Minxin Pei, profesor la Claremont McKenna College și editor al revistei trimestriale China Leadership Monitor. „Răbdarea strategică, conservarea resurselor și flexibilitatea tactică vor fi toate esențiale în obținerea acestui impas”.
Conform sursei citate, Beijingul urmărește un tip de război de gherilă, inspirat de analiza lui Henry Kissinger: „Armata convențională pierde dacă nu câștigă. Gherila câștigă dacă nu pierde”.
Xi Jinping prezintă căderea URSS ca o lecție pentru China
Un aspect-cheie al concluziilor trase de Xi din colapsul sovietic este cel economic: Sovieticii au pariat pe industria grea, axată pe energie și armament. Beijingul, în schimb, încearcă să producă totul, consolidând economia chineză împotriva restricțiilor comerciale și tehnologice din partea SUA și, în același timp, exploatând apetitul piețelor mondiale pentru bunurile sale.
Un alt pilon este cel geopolitic, în care obiectivul este de a evita izolarea în stil sovietic. Acest lucru implică slăbirea alianțelor americane, promovând în același timp ceea ce Beijingul numește „aliniere multiplă”, în care țările colaborează cu mai multe puteri globale.
Totodată, esențială pentru strategie este continuarea consolidării militare a Chinei, dar fără o cursă a înarmărilor costisitoare cu SUA. Bugetul oficial de apărare al țării a crescut la o rată stabilă de aproximativ 7,2% în ultimii trei ani. Deși depășește creșterea economică globală a Chinei, aceasta este sub 1,5% din PIB.
Și, în mod esențial, stâlpul-cheie constă în consolidarea controlului Partidului Comunist asupra tuturor aspectelor societății.
Xi Jinping aduce adesea în discuție căderea Uniunii Sovietice ca o lecție pentru China. „De ce s-a dezintegrat Uniunea Sovietică? De ce s-a destrămat Partidul Comunist al Uniunii Sovietice?”, a spus Xi într-un discurs cu ușile închise adresat înalților oficiali de partid în ianuarie 2013, la scurt timp după ce a preluat șefia partidului. „Un motiv important este că în domeniul ideologic, concurența este acerbă”. În traducere: Partidul nu trebuie să permită nicio provocare la adresa autorității sale.
China a studiat Uniunea Sovietică
China a studiat îndelung Uniunea Sovietică. În 1953, Mao Zedong a promovat modelul sovietic pentru sistemele politice, economice și militare ale Chinei. La sfârșitul anilor ’50, tatăl liderului chinezi, Xi Zhongxun, a vizitat Moscova pentru a învăța despre tehnologia și operațiunile industriale sovietice.
Acest lucru a influențat tinerețea lui Xi, ducând la o profundă admirație pentru valorile, istoria și cultura sovietică. „Complexul Rusiei”, așa cum îl numeau unii din interiorul partidului, era atât de profund încât cele aproape trei decenii de separare a Chinei de Uniunea Sovietică nu l-au zdruncinat.
Totuși, pe când Xi era o stea politică în ascensiune la sfârșitul anilor 2000, Uniunea Sovietică se prăbușise, iar punctul său de vedere se schimbase. În calitate de șef al Școlii Centrale de Partid, o academie de elită a partidului, el a folosit destrămarea Uniunii Sovietice ca o poveste de avertizare, punând accent pe decăderea ideologică și pierderea controlului politic ca motive-cheie ale prăbușirii.
După preluarea puterii în 2012, a comandat un documentar despre colapsul sovietic, prezentându-l pe Mihail Gorbaciov ca un lider care a abandonat partidul.
Însă chiar și atunci, studiul Beijingului pe tema Războiului Rece se concentra pe modul în care China ar putea evita un declin similar. Xi Jinping nu vedea încă China ca pe un concurent într-o confruntare a superputerilor cu SUA.
Strategia de „circulație duală”
Războiul comercial al lui Trump cu China, început în 2018, a marcat un punct de cotitură. Liderul chinez a perceput sloganul „Make America Great Again” ca o demonstrație a hotărârii SUA de a-și menține supremația. Prinși adesea cu garda jos de tacticile de presiune ale lui Trump, liderii lui Xi au început o reevaluare a Războiului Rece, potrivit consilierilor chinezi. Noul obiectiv: cum să lupți și, în cele din urmă, să câștigi un Război Rece împotriva SUA.
În 2020, pandemia COVID-19 a tensionat relațiile bilaterale, iar Xi a introdus strategia de „circulație duală” (n.red. - producerea pe plan intern a ceea ce țara avea nevoie și trimiterea de bunuri în străinătate), pentru a izola China de șocurile externe.
Când fostul președinte Joe Biden a continuat politicile dure ale lui Trump față de China, Xi a devenit și mai hotărât să lupte într-un conflict prelungit cu SUA. Ulterior, Beijingul a declarat că vrea să fie tratat ca un egal al SUA și s-a apropiat mai mult de Rusia. În 2022, înainte de invazia în Ucraina, Beijingul și Moscova au declarat că prietenia lor „nu are limite”.
Totuși, Xi Jinping a evitat să copieze modelul sovietic de izolare, asigurându-se că țara rămâne integrată în economia globală, în special în țările cu venituri mai mici. Pentru a combate acuzațiile potrivit cărora China a cumpărat influență prin blocarea unor țări precum Sri Lanka și Zambia cu împrumuturi abuzive, Xi și echipa sa au revizuit programul de infrastructură Belt and Road, în valoare de trilioane de dolari, pentru a face împrumuturile mai sustenabile pentru beneficiarii finanțării chineze.
„Politicile economice și diplomatice ale Chinei sunt toate orientate spre poziționarea lor pentru o luptă pe termen lung împotriva SUA”, a spus Evan Medeiros, fost înalt funcționar în domeniul securității naționale în cadrul administrației Obama și în prezent profesor la Universitatea Georgetown.
Xi Jinping sfătuiește partidul să aibă răbdare
Consilierii chinezi afirmă că Xi sfătuiește partidul să aibă răbdare, crezând că balanța globală a puterii se va înclina în favoarea Chinei.
Calmul constant este menit să contrasteze cu ceea ce președintele chinez consideră a fi haosul din SUA și poziția mereu schimbătoare a administrației Trump față de China. În doar câteva luni, Casa Albă a trecut de la aplicarea unei presiuni tarifare maxime asupra Chinei și încercarea de a izola a doua mare economie a lumii la căutarea unui acord amplu cu concesii de ambele părți.
Este un context de care Beijingul se folosește în avantajul său, stabilind condițiile pentru concurența viitoare. Administrația Trump a desființat agenția americană de asistență externă, oferind Chinei oportunitatea de a interveni.
Și, în timp ce SUA au vizat vizele pentru studenții chinezi, guvernul chinez oferă călătorii cu toate cheltuielile plătite influencerilor americani din social media.
Creatorul american de conținut IShowSpeed, care s-a aflat și în România și care are peste 120 de milioane de urmăritori pe pe platformele sociale, a oferit Beijingului o victorie atunci când a vizitat China timp de 10 zile în aprilie. Videoclipurile sale foarte vizionate, care îl arătau minunându-se de trenurile de mare viteză și de mașinile electrice omniprezente din țară, au devenit o senzație la nivel mondial.
Obiectivul pe termen lung
Pe lângă discuțiile comerciale, Beijingul vrea să restabilească tipul de „dialog” pe care Washingtonul îl consideră o pierdere de timp. Pentru liderul chinez, acesta este un truc pentru a câștiga timp.
„Au toate intențiile de a juca dur și de a trage de timp”, a spus Pei de la Claremont McKenna College. Este departe de a fi sigur dacă China va reuși să se impună prin strategia sa.
Xi Jinping a stabilit un obiectiv pe termen lung de a obosi Statele Unite, promovând supremația tehnologică și un rol mai influent în competiția globală.
„Obiectivul lui Xi este de a obține supremația tehnologică și de a juca un rol și mai influent în această competiție pe termen lung”, a spus Robert Hormats, consilier economic principal al lui Kissinger în anii ’70.
