Concursul care a decapitat conducerea unor licee de top, trăit de doi profesori din provincie, unul de nota zece și altul de nota cinci. Adrian Puiu: „Ne-au testat rezistența la stres”. Paraschiva Buciumanu: „Am primit o lecție”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Prima probă a concursului pentru directorii de școli s-a încheiat într-un vaiet național: 30% dintre candidați nu au reușit să treacă mai departe însă, spun oamenii, nu din vina lor, ci a modului în care a fost organizată testarea. Timpul foarte scurt, de doar 60 de minute, i-a pus pe mulți în mare încurcătură. „Nu am avut acea inteligență a omului care se descurcă în situații dificile, stresante și contracronometru. Când am văzut că nu mai am timp, am bifat ultimele răspunsuri la nimereală. M-am simțit umilită, dar această experiență este, totuși, o lecție”, a declarat pentru Libertatea Paraschiva Buciumanu, directoarea adjunctă a Colegiului Tehnic „Miron Costin” din Roman, care a obținut nota 5,50. De cealaltă parte a baricadei se află directorii care au luat nu note de trecere, ci note maxime. Adrian Puiu, directorul Colegiului Național „Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuți, se numără printre cei 34 de candidați care au luat 10 curat.
Cuprins:
- „O probă care a evaluat rezistența la stres”
- „Subiectele au avut capcane, oamenii au lucrat contratimp și mulți s-au panicat”
- „Nu aveai nevoie de ciorne. Rezolvările le-am făcut direct pe lucrare”
- „Nu cred că putem vorbi despre analfabetism funcțional”
- „Am luat nota 5,50. E clar că ceva am de îndreptat”
- „Sunt dezamăgită, supărată, umilită. A fost o lecție pentru mine”
- „O să mai exersez, o să-mi antrenez mintea”
- „Doamna, dacă nu luați examenul, este eșecul întregii școli!”
„O probă care a evaluat rezistența la stres”
Dacă va promova concursul pentru ocuparea postului de director, profesorul de istorie Adrian Puiu va împlini la anul 10 ani de când se află la conducerea Colegiului Național „Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuți, județul Suceava. „Sunt director din ianuarie 2017 și am participat până acum la două concursuri, cel din 2016 și cel din 2021. Au fost însă probe diferite atunci. Acum cinci ani, de exemplu, am avut de rezolvat 50 de itemi din competențe, legislație și management, însă și timpul alocat a fost mai mare, de două ore”.
Directorul colegiului din Rădăuți a precizat că aproape toate criticile lansate în spațiul public au vizat un singur aspect: timpul insuficient pentru rezolvarea unor itemi care au evaluat, mai degrabă, reziliența la managementul stresului, decât cunoștințele. „Oamenii nu s-au plâns atât de mult de dificultatea subiectelor cât de timpul de lucru alocat, care a fost destul de scurt. Dacă mă întrebați pe mine, a fost, mai degrabă, o probă de reziliență la managementul stresului”.
Directorul se referă la faptul că pe lângă competențe lingvistice, matematice și de logică oamenii au trebuit să demonstreze și cum se descurcă sub presiunea timpului. „Au fost persoane care nu au reușit să-și gestioneze foarte bine emoțiile, să-și păstreze sângele rece, calmul. Și au clacat. Am colegi care mi-au spus că de emoție, de stres au văzut negru în fața ochilor, nu au mai reușit să citească ce scrie pe foaia de examen. Au fost oameni care efectiv și-au pierdut cumpătul. Unii nici nu au reușit să treacă prin toate subiectele, alții au schimbat foaia cu cinci minute înainte de încheierea probei și nu au mai avut timp să bifeze răspunsurile”.
Într-adevăr, recunoaște Adrian Puiu, itemii au fost lungi, cerințele alambicate dar, dacă le citeai cu atenție, ai fi descoperit că ele sunt logice. „Însă atenția necesită timp. Aici a fost de fapt problema multora: timpul prea scurt”.
„Subiectele au avut capcane, oamenii au lucrat contratimp și mulți s-au panicat”
Directorul de la Rădăuți a terminat lucrarea în 30 de minute însă au fost oameni care ar mai fi avut nevoie de încă o oră sau poate chiar mai mult. „Când mi-am corectat lucrarea, înainte de a o preda, mi-am dat seama că greșisem doi itemi, culmea, unii dintre cei mai simpli. Deci, putem spune că s-a greșit mult din cauza vitezei cu care s-a lucrat, dar și a lipsei de atenție”.
În unele situații, continuă directorul, candidații au făcut greșeala de a trece lejer peste subiectele ușoare, le-au tratat superficial tocmai bazându-se pe faptul că sunt simple. „Și chiar aici s-a greșit. Pentru că acești itemi aparent ușori au avut capcane. Te puteau induce în eroare, puteai să obții un răspuns fals, dar aparent corect”.
Apoi, au urmat subiectele cu adevărat grele, care chiar au necesitat un raționament logic serios. „Și, cumva, profesorii de la specializarile umaniste s-au simțit nedreptățiți, dezavantajați pentru că ei nu lucrează cu cifre, precum cei de la real. Și, într-adevăr, dacă mă întrebați pe mine, subiectele de logică, de exemplu, mi s-au părut cele mai dificile, dar se puteau rezolva cu atenție și cu concentrare. Însă, din păcate, o mare parte dintre candidați și-au pierdut stăpânirea de sine”.
Proba de competențe a verificat, așadar, pe lângă gândirea logică și matematică, și rezistența la stres, la presiune, modul în care acești oameni sunt capabili să gestioneze o situație de criză. În cazul de față, timpul. „Dacă proba ar fi durat 90 de minute, colegii nu și-ar fi pierdut capul și ar fi trecut examenul fără probleme. Însă oamenii sunt diferiți, unii mai rapizi, alții mai lenți, unii spontani, alții preferă să gândească lucrurile mai pe îndelete. Iar aici aceste aspecte au făcut diferența”.
Adrian Puiu consideră că un director de școală trebuie să poată face față presiunii timpului, trebuie să știe s-o gestioneze, dar și să lucreze sub stresul unor termene limită sau a unor situații neprevăzute pe care este obligat să le rezolve. Însă oamenii chiar asta au contestat: modul de organizare al concursului care a fost, spun ei, unul inechitabil, incorect, o testare gândită neserios, pe repede-nainte, care i-a grăbit, care nu le-a permis să-și pună în valoare cunoștințele.
„Cred că subiectele au fost făcute de psihologi, de specialiști în educație, care au știut ce au făcut. Noi am fost puși în fața unor situații pe care să le rezolvăm și toate au fost aplicabile pe sistemul de învățământ. Toți itemii au presupus chestiuni legate de sistemul în care lucrăm, pe care îl manageriem și în care trebuie să gândim. Este vorba despre raționament logic, calcul matematic elementar, cred că aproape toate calculele se puteau face mental. Nu era nevoie de foarte mult lucru, ci de raționament logic”.
„Nu aveai nevoie de ciorne. Rezolvările le-am făcut direct pe lucrare”
În ceea ce privește lipsa ciornelor, o situație semnalată de mulți candidați, lucrurile nu sunt deloc așa cum le prezintă nemulțumiții. Pentru că spațiu de rezolvare a existat din plin.
„În primul rând, din câte știu, procedura de organizare a concursului nu prevedea ciorne. Au fost șase pagini cu subiecte, dar rezolvările nu trebuiau scrise pe ciorne. Eu, de exemplu, am încercuit răspunsurile corecte direct pe foaia de examen, acolo unde am lucrat fiecare item în parte. Acolo am subliniat, am încercuit, acolo am tăiat ce trebuia exclus, am făcut și calculele necesare. Cu alte cuvinte, am lucrat direct pe text, dar și alături, în spațiul special destinat pentru rezolvare”, a mai precizat directorul care a mai punctat un aspect: candidații nu au avut nevoie de o pregătire în prealabil pentru acest concurs. Asta, în contextul în care unii au reclamat lipsa unor modele de subiecte.
„Nu a fost nevoie de așa ceva. Nu aveai cum să te pregătești pentru asta căci aici nu a fost vorba despre niște itemi șablon. Au fost prezentate niște situații pe care trebuia să le rezolvi prin gândire logică și matematică. Pe de altă parte, nu putea fi un examen nici foarte simplu, dar nici imposibil. Hai să spunem că a fost mediu spre dificil și puțin mai dificil decât cel din 2021”.
Ultimul concurs pe care l-au dat directorii de școli a fost acum cinci ani, însă subiectele au fost mult mai accesibile, iar probele mai puține. „Mai exact, au fost doar două: una scrisă și interviul. La proba scrisă, care a durat 120 de minute, am primit 50 de itemi cu cerințe mult mai simple față de cele de acum. Textele nu au fost atât de lungi, atât de alambicate, nu au fost atât de multe capcane”.
În ceea ce privește structura probei de competențe, în 2021 a existat o singură sesiune scrisă care a adunat laolaltă întrebări din diferite arii și domenii de activitate. „A dat șansa acelor colegi care nu erau bine pregătiți într-un domeniu să recupereze în altă parte. De exemplu, cei care au avut cunoștințe solide în zona de management sau legislație și-au permis să greșească la subiectele de raționament logic și matematică. Nu mai spun că fiecare subiect era atunci notat cu 0,20 de puncte, nu ca acum cu 0.50. Concluzia? Anul acesta s-a dat mai greu”.
„Nu cred că putem vorbi despre analfabetism funcțional”
Însă și notele celor admiși au fost mici, majoritatea situându-se în intervalul 6.00-6,5, un context îngrijorător care ne face să ne gândim chiar la un soi de analfabetism funcțional în rândul acestor oameni.
Însă nu ar fi just să gândim așa, consideră Adrian Puiu. Motivul? Nu poți pune etichete, nu poți judeca un om doar după un singur rezultat prost, doar după o singură zi nefericită pe care o are. „Până la urmă, nu știm cine sunt acești oameni care au luat note mici și foarte mici. Pot fi actuali directori, dar, în același timp, pot fi aspiranți la postul de director, pot fi oameni cu doar cinci ani vechime în învățământ. Apoi, poate unii s-au simți rău, au avut o zi proastă, au fost copleșiți de emoții, de stres, poate alții au intrat în panică și nu au mai putut scrie nimic. Sunt multe necunoscute care ar trebui să ne înfrâneze această pornire de a-i critica, de a-i arăta cu degetul”.
Directorul Adrian Puiu crede că nu putem vorbi despre analfabetism funcțional „deși, într-adevăr, cam la asta te gândești în momentul în care din 20 de subiecte sunt rezolvate doar două sau trei. Deși eu cred că există oameni cu bune aptitudini manageriale, dar care nu au gândire matematică, mai ales cei de specializați în științe umaniste”.
Cu toate acestea, profesorul consideră că funcția de conducere a unei școli presupune și alte abilități în afara celor manageriale. „Este nevoie și de gândire critică, de raționament logic, de putere de concentrare, este nevoie să știi cum să faci față stresului, unui termen limită, a unei situații imprevizibile. Trebuie să ai reacție, să acționezi rapid și eficient. Un director de școală trebuie să aibă capacitatea de a elabora un plan managerial aplicat pe nevoile școlii, capacitatea de a-l susține în fața unei comisii, într-un interviu față-n față, capacitatea de a se exprima liber, în public”.
„Am luat nota 5,50. E clar că ceva am de îndreptat”
Pentru Paraschiva Buciumanu, experiența a fost însă cu totul alta. Profesoară de Limba și literatura română și directoare adjunctă a Colegiului Tehnic „Miron Costin” din Roman, aceasta a obținut la concurs nota 5,50. Motivul? A pierdut prea mult timp, spune ea, încercând să verifice fiecare răspuns. „Este o notă mică, ceea ce înseamnă că mai am câte ceva de îndreptat”, a declarat profesoara pentru Libertatea.
Acesta predă la liceu de 26 de ani, iar în 2022 a devenit directoare adjunctă în urma concursului organizat cu un an înainte. „Eu sunt o persoană foarte atentă, iau deciziile cu calm și după ce mă gândesc bine înainte. Nu sunt genul care să riște, care să acționeze sub primul impuls. Sunt foarte prudentă, nu mă bazez pe instincte, ci pe cunoștințe și verificări temeinice. Eu sunt atentă la detalii, nu dau drumul unui răspuns pe ideea că merge și așa. Eu îl verific înainte de mai multe ori, îl întorc pe toate fețele. Dar iată că acest mod de lucru se pare că nu mi-a folosit în concurs”, a spus dascălul.
Profesoara a precizat că acest tip de management este recomandat în toate cursurile de formare pe care le-a urmat, inclusiv în teoria pe care a avut-o de pregătit pentru examenul scris. „Eu nu voi mai participa la această a doua probă, dar inclusiv în materialele pe care le-am avut de studiat scrie că deciziile trebuie luate temperat, responsabil, în cunoștință de cauză. Iar acum, dintr-o dată, a trebuit să le luăm cu viteza luminii”.
Mergând pe această logică, profesoara a mărturisit că, cel mai probabil, au picat concursul chiar acești oameni riguroși în gândire.
„Sunt dezamăgită, supărată, umilită. A fost o lecție pentru mine”
Am întrebat-o pe directoarea liceului din Roman ce-și reproșează cel mai mult, iar răspunsul a fost unul foarte asumat: „Îmi reproșez faptul că nu am încredere că primul răspuns pe care îl găsesc este și cel corect. Sunt foarte dezamăgită și supărată pe mine în primul rând. Iar dezamăgirea vine din faptul că am învățat mult pentru acest concurs, m-am pregătit, mi-am propus să iau o notă cât mai mare. Mi-am spus că nu se poate să nu mă descurc. Și am dat peste acele texte lungi. Și nu am avut curajul, încrederea de a bifa răspunsurile la care m-am gândit spontan”.
Directoarea ne-a mărturisit că a intrat în criză de timp tocmai încercând să facă totul la perfecție. „Nu am avut acea inteligență a omului care se descurcă în situații dificile. Când am văzut cu nu mai am timp, am bifat ultimele răspunsuri la nimereală. M-am simțit umilită, dar această experiență este, totuși, o lecție pentru mine”.
Pe de altă parte, Paraschiva Buciumanu consideră că nu merită să fie pusă la zid și judecată atât de aspru. „Nu poți eticheta un om, nu-l poți judeca doar într-un anumit context, nu-i poți anula toată activitatea, tot ce a construit, tot ce a făcut bun și frumos pentru școala lui. Și asta doar pentru că nu a reușit să facă față stresului într-un anumit moment”.
Însă profesoara recunoaște un lucru: faptul că predă Limba română nu are nicio legătură cu rezultatul slab obținut la itemii de logică și gândire matematică. „Eu aici m-am încurcat, la matematică, însă nu consider că dacă ești profesor de uman ai o scuză. De exemplu, să presupunem că greșești toate subiectele la matematică. Dar îți rămân cele de Limbă și cele de logică unde ar trebui să sclipești, să te descurci impecabil”.
Directoarea a povestit că la matematică nu a bifat răspunsurile până nu a calculat exercițiile, în detaliu, pe foaie. „Iar faptul că a trebuit să desfășor în acest fel o problemă, mi-a creat un disconfort maxim. Erau prea mulți pași de făcut, prea multe operații pe care eu, de obicei, nu le exersez cu pixul în mână. Una e când calculezi la calculator și alta este când trebuie să desfășori rezolvarea pe foaie, sub presiunea timpului, să aduni corect, să scazi, să calculezi procente etc. Erau multe operații, mulți pași de făcut. Iar un pas greșit, a însemnat un răspuns greșit. Asta e situația”.
„O să mai exersez, o să-mi antrenez mintea”
Paraschiva Buciumanu ne-a spus că știa să rezolve exercițiile, să facă toate operațiile numai că nu s-a mișcat suficient de repede, nefiind antrenată, neavând „exercițiu”: „Eu știu să fac operațiile matematice, numai că durează, nu mă mișc atât de repede. Nu am această viteză. Nu o am! Pentru că atunci când ajung la un rezultat, eu trebuie să am certitudinea că acel rezultat este și cel corect. În plus, eu nu aplic formule fără să înțeleg de ce am procedat așa. Trebuie întotdeauna să știu ceea ce fac. Acum, asta e. O să mai exersez, o să-mi antrenez mintea”.
Directoarea și-a dat seama că a procedat greșit încercând să rezolve item după item. Mai bine, spune ea, ar fi început cu subiectele pe care le-ar fi rezolvat rapid, fără stres. „Eu aici am greșit și-mi asum. Trebuia să gândesc practic. Care era, până la urmă, scopul? Să iau o notă care să-mi asigure promovarea. Apoi, dacă aș mai fi avut timp, cu atât mai bine, m-aș fi putut concentra relaxată și asupra altor itemi. Dar eu, nu. Am vrut să le dau gata pe toate. Că voiam notă mare. Cum adică să iau eu șase? Ei, iată că am luat chiar mai puțin, 5.50”.
Deși își asumă eșecul, directoarea din Roman are un mare regret: „E un rezultat rușinos pentru mine, mai ales că eu, în patru ani de când sunt director adjunct, am atras în școală fonduri de peste 500.000 de euro prin PNRR sau prin Programul de Educație și Ocupare. Anul acesta am atras 123.000 de euro prin Erasmus, avem 40 de copii care pleacă în străinătate”.
Cu alte cuvinte, i-a păsat de școală și de elevi, s-a implicat, a consumat timp și energie. „Și pentru ce? Ca, la final, să ce?”
„Doamna, dacă nu luați examenul, este eșecul întregii școli!”
Paraschiva Buciumaru se gândește cu drag la copiii cărora li s-a dedicat atât de mult: „Le-am spus că voi da examen, dar nu știu ce va fi, că am și eu o vârstă, poate, cine știe, nu voi reuși. Le-am mai spus că, dacă nu promovez, acesta va fi eșecul meu. Știți ce mi-a răspuns un elev? Dacă nu promovați, este eșecul întregii școli. Vă dați seama cu ce presiune teribilă am intrat eu în examen?”
În timp ce povestește, vocea directoarei devine tremurândă. „Dacă ei nu au abonament să vină la școală, mie îmi spun și eu îi ajut. Dacă nu au uniformă, tot la mine vin. Dacă nu au părinți acasă tot la mine vin. Știi cât de greu îmi este când mai apare câte un copil să-mi spună că mama lui a dormit astă noapte cine știe pe unde că acasă a bătut-o tatăl?”
Dar e simplu să arunci cu pietre, să acuzi, să judeci, să-ți dai cu părerea de sus, dintr-un scaun confortabil sau fotoliu „călduț”. „Îi invit pe cei care ne arată cu degetul să vină o zi măcar să vadă realitatea din școli, să vadă cât de mult muncim, cât de mult ne implicăm. Și fără să ne plângem căci de asta ne-am făcut profesori, ca să fim acolo, în mijlocul elevilor. Cum să spui tu despre noi că suntem proști?”
Directoarea conduce un liceu din oraș, însă elevii vin din zonele rurale, din satele și comunele din împrejurimi. Sunt copii modești, care provin mulți dintre ei din familii defavorizate, copii care au intrat la liceu și cu note de 1,75. „Nimeni nu vede efortul pe care îl depunem noi, dascălii, încercând să ridicăm acești copii, să nu-i lăsăm să se piardă, nimeni nu vede cât de multe facem pentru școlile noastre. Nu cred că merităm să fim atât de blamați”, a mai spus Paraschiva Buciumaru.
Directoarea a precizat că, deși inițial voia să renunțe, dacă se va organiza o nouă sesiune a concursului va participa din nou. „M-am gândit să renunț, dar nu pot. Nu după tot ce am făcut pentru această școală, nu după cât m-am implicat. Copiii mă mobilizează să continui. Au nevoie de mine, școala are nevoie de mine. Însă, dacă voi fi înlocuită, noul director adjunct va avea tot sprijinul meu. Pentru că iubirea mea pentru copii, pentru profesie, pentru școală nu stă într-o funcție”, ne-a mai mărturisit profesoara.
