Cinci directori de colegii naționale critică vehement examenul separat de admitere: „O rană veche și care deschide o îngrozitoare cutie a Pandorei: fraudă, bullying, inechitate, segregare, corupție. Se vor umple tribunalele de procese!”

Andreia Bodea, Colegiul Național „I.L. Caragiale”, București: „O să fie o diferență teribilă între copii, clasa va fi împărțită. Vor spune: «Tu ai dat două examene în plus, eu nu»”

Andreia Bodea, directoarea Colegiului Național „I.L. Caragiale” din București, a declarat pentru Libertatea că noua formulă va alimenta suspiciunile de fraudă și segregare între elevi. Este motivul pentru care liceul pe care-l conduce nu va organiza, în forma actuală, acest examen. „Este o struțo-cămilă care deschide o cutie a Pandorei îngrozitoare: va exploda industria meditaților la încă niște materii, va apărea suspiciunea de corupție și de fraudă în licee. Să nu uităm că în formula actuală legea nu prevede lucrări anonimizate și nici supraveghere audio-video”, atenționează profesoara.

Printre riscuri, continuă directoarea, se numără apariția unor diferențe între elevii care aleg să susțină examenul suplimentar și cei care se bazează doar pe Evaluarea Națională. „Imaginați-vă o clasă în care jumătate dintre elevi au susținut Evaluarea plus încă două examene, iar cealaltă jumătate a intrat doar pe baza repartizării computerizate. O să fie o diferență teribilă între copii! Eu știu ce discuții vor fi acolo între ei”. Directoarea se referă la bullying și segregare. „«Tu ai dat două examene în plus, eu nu», și așa mai departe. În loc să îi împrietenim și să-i creștem empatic și buni colegi, deodată clasa aceea este împărțită: unul a intrat cu două probe, unul a intrat cu mai multe probe”, a mai spus Bodea.

Metodologia actuală va ridica suspiciuni de fraudă și corupție. „România nu este pregătită pentru un astfel de examen”

Directoarea de la Caragiale consideră că percepția publică va fi din start în defavoarea acestor licee. „Pe tine, ca liceu, nu te împiedică nimeni să fii corect, să organizezi examenele cu camere de supraveghere, să anonimizezi lucrările. Dar suspiciunea din zona socială va fi atât de mare, încât nu vei putea să demonstrezi că ești corect. Și nici nu va mai conta”.

Consecința? „Aceste bănuieli vor fi o pată neagră pe obrazul tuturor profesorilor doar pentru că tu, părinte, te gândești că s-ar putea ca unii să facă ceva ilegal. Și așa profesorii sunt persoane non-grata în ochii societății. Cum ar fi să cadă acest blam definitiv, că sunt toți niște corupți, că vor aranja, vor face meditații, vor modifica note? România nu este, deocamdată, pregătită pentru un astfel de examen”. 

Pentru directoarea Colegiului Național „I.L. Caragiale”, actuala formulă de admitere separată nu rezolvă problemele reale ale sistemului, în schimb riscă să adauge unele noi. „Nu au rezolvat nimic. Au pus un petic, au pus un leucoplast pe o rană care supurează, iar acum l-au scos și vedem ce nenorocire este acolo. Metodologia pusă în dezbatere publică este jenantă de-a dreptul. Pentru că se aruncă iarăși în curtea școlilor toată vina, toată ura, toată răutatea care se va revărsa din spațiul public. Se vor umple tribunalele de procese și justificate, și nejustificate!”.

Andreia Bodea: „Evaluarea Națională, un examen de antrenament până la nebunie”

Care ar fi soluția? Andreea Bodea spune că preferă păstrarea Evaluării Naționale, cu modificarea subiectelor. „În momentul în care ne aflăm – unul prost, căci suntem într-o situație de genul trebuie repede, repede, să slăbim 5 kilograme în doar o săptămână, ca să intrăm într-o rochie –  aș opta pentru evaluarea care deja există, dar aș umbla la structura subiectelor care să fie mai dificile, care chiar să departajeze elevii buni de cei foarte buni. Apoi, pe viitor, aș face să conteze cu adevărat ceea ce învață copiii în gimnaziu”. 

Concret, în locul examenului separat, Andreea Bodea propune ca evaluarea elevilor din gimnaziu să fie regândită astfel încât munca din clasele V-VIII să aibă un rol real în admiterea la liceu. „Trebuie să ne agățăm, într-un fel, de bucata claselor V-VIII, cu niște evaluări. Ele există. Acest lucru se poate face, dar pentru asta trebuie muncă și stat și gândit foarte serios”.

Directoarea consideră că, indiferent dacă vor rămâne două probe sau va fi introdusă o probă suplimentară, structura admiterii la liceu trebuie schimbată. „În prezent, Evaluarea Națională este un examen de antrenament până la nebunie pe niște algoritmi, pe niște modele”. În schimb, examenul ar trebui să verifice competențele acumulate pe parcursul întregului gimnaziu. „Un copil care, dintr-o greșeală, a scris 3 în loc de 8, pierde sutimi importante. Asta nu este evaluare la matematică, acolo unde vrei să vezi raționamentul, logica. La română, la fel, vrei să vezi dacă a citit, dacă n-a citit”.

Andreia Bodea, replică la propunerea Lucianei Antoci: „Colegiile din România nu sunt nici Oxford, nici Harvard”

O altă variantă discutată în spațiul public este ca liceele să renunțe la acest examen separat și să copieze modelul străin al interviurilor sau scrisorilor de intenție. Însă Andreea Bodea respinge categoric această idee. „Să fim serioși! Colegiile din România nu sunt Oxford și nici Harvard. Despre ce vorbim? Ca să vină cu scrisoare de intenție scrisă de altcineva? Cine sunt cei care zic «tu da, tu nu»? Haideți să fim serioși!”

În opinia sa, astfel de instrumente ar putea fi mai ușor de falsificat decât un examen standardizat. „Ce scrisoare de intenție, ce portofoliu? Alea se pot falsifica și mai ușor ca un examen”.  Nici un interviu nu i se pare o soluție potrivită. „Un interviu, Doamne Dumnezeule! Atunci introduci o probă orală și ajungem la următoarea problemă: calitatea oamenilor din învățământ, băgând laolaltă profesori, elevi și părinți.”

Colegiul Național „I.L. Caragiale” are posibilitatea, potrivit formei actuale a metodologiei, să decidă dacă organizează sau nu examen de admitere separat, însă Andreea Bodea respinge categoric această idee. „Din fericire, varianta actuală lasă la latitudinea liceelor și colegiilor să decidă, în Consiliul de Administrație și în Consiliul Profesoral, dacă organizează examenul. Iar răspunsul nostru va fi clar: nu”.  

În cocluzie, directoarea de la Caragiale a precizat că cine a gândit această lege a vrut să nu supere pe nimeni, a vrut să împace și capra, și varza. „Vrem să împăcăm pe toată lumea, și pe elevii puturoși, care nu vor să învețe, și pe părinții plini de fițe, care, dacă nu le intră copilul la primele trei licee de top din București, intră în depresie”. 

Anca Florea, director adjunct Colegiului Național „Bogdan Petriceicu Hașdeu”, Buzău: „Risc de fraudă, inechitate și haos”

Poziția Andreei Bodea este susținută, cu alte argumente, și de Anca Florea, director adjunct al Colegiului Național „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Buzău. „Nu m-am gândit niciodată că forma în care avea să fie implementată această idee a examenului de admitere organizat de școală, va presupune aspectele care au apărut acum în metodologie și care sunt surse de nedreptate, inechitate și chiar de fraude”, a declarat profesoara pentru Libertatea.

Aceasta atrage atenția asupra faptului că, în general, autonomia liceului nu poate funcționa fără mecanisme puternice de control. „Pentru că, din păcate, sunt și școli în care nu primează interesul elevilor, ci alte interese, de alt ordin. Prin urmare, ar fi periculos să oferi acestor licee autonomie”.

Una dintre principalele probleme identificate de Anca Florea se referă la lipsa unor reglementări clare și de securitate ale procesului de evaluare, începând de la distribuirea subiectelor și până la corectarea lucrărilor. „Subiectele sunt făcute de Centrul Național de Curriculă și Evaluare. Dar, odată ce aceste subiecte ajung în școală, nu mai apare nicio reglementare, organizarea efectivă a concursului rămâne la latitudinea școlii”.

În metodologie nu se spune nimic despre supravegherea audio-video a sălilor de clasă unde se va susține concursul, continuă Anca Florea. „Apoi, nu mi se pare normal ca profesorii din școală să corecteze aceste lucrări. Dacă tot avem sistemul corecturii digitalizate, de ce să nu-l folosim? Și încă un aspect: există riscul ca, nefiind precizată clar diferența de punctaj în funcție de care lucrarea intră la o a treia echipă de evaluatori, să apară diferențe mari de note fără nicio explicație publică“, mai punctează Anca Florea.

Admiterea separată la liceu, o presiune uriașă pentru niște copii de 14 ani

Un alt aspect cu care directoarea Anca Florea nu este de acord este extinderea probelor de examen la materii secundare în funcție de profil, punând astfel o presiune uriașă pe copiii de 14 ani. „Nu cred că putem cere unui copil de 14 ani să se pregătească la mai multe materii. Dacă un liceu va opta pentru organizarea unui asemenea concurs la Științele Naturii, de exemplu, înseamnă că acel copil va da examen în plus la alte două discipline. La final, ajunge să dea examen la cinci materii, ceea ce este imposibil. Un asemenea copil va fi un copil obosit”.

Apoi, știm foarte bine că se apelează la meditații, mai spune directoarea. „Ministerul profesorilor evaluatori să facă și meditații, generând un haos și un nivel de posibilă corupție pe care nu o mai putem corecta. Ceea ce a ieșit este o struto-cămilă, departe de ceea ce mă gândeam vreodată.”

Anca Florea consideră că soluția nu este multiplicarea probelor și descentralizarea haotică, ci creșterea gradului de dificultate al Evaluării Naționale, astfel încât să permită o departajare reală, bazată pe gândire critică. „Dacă se dorea o selecție mai riguroasă, aceasta trebuia făcută tot prin Evaluarea Națională, prin subiecte gradual gândite, care să facă, la final, diferența”.

Romeo Zamfir, directorul Colegiului Național „Vasile Alecsandri”, Galați: „Mi-aș fi dorit un examen cu propriile noastre subiecte, nu gândite de minister”

Romeo Zamfir, directorul Colegiului Național „Vasile Alecsandri” din Galați, este mai apropiat de ideea unei selecții proprii a elevilor. Dar, spune el, metodologia lasă de dorit. „Eu aș fi vrut să pot să dau un examen cu niște subiecte mai dificile. La noi vin copii foarte buni și nu-i normal să îi departajez pe câteva sutimi, să intre cu medii de 9-10. Mi-aș fi dorit un examen organizat de noi, cu propriile noastre subiecte, și care să fie mai dificile decât sunt acum, tocmai pentru a ierarhiza corect copiii. Pentru noi, asta ar fi fost util.”

O altă problemă semnalată de director este faptul că probele sunt alese strict în funcție de specializarea pentru care candidează elevul. „Eu aș fi preferat să avem niște materii comune. De exemplu, examenul la matematică ar trebui susținut și la specializărea Științele naturii și la Mate-info. Astfel, ar exista posibilitatea ca elevii care nu intră la o specializare să ajungă prin alunecare la cealaltă”. 

Problema probelor de specialitate devine însă și mai complicată. Directorul atrage atenția că elevii care vor să intre la un colegiu de top ar putea fi nevoiți să se pregătească suplimentar la discipline pe care nu le-au studiat în clasă, în gimnaziu, la nivelul cerut de examen. „Dacă la clasă nu se face biologie la nivelul la care s-ar da examenul la colegiu, atunci copilul care vrea la un colegiu de top trebuie să facă pregătire în plus”.

În acest context, directorul Zamfir recunoaște problema inechității financiare dintre elevi. „Aici intervine acea inechitate despre care se vorbește. Nu toți părinții au bani să-și mediteze copiii”.

Romeo Zamfir: „Nu înțeleg de ce lucrările nu se secretizează”

Romeo Zamfir consideră că lucrările trebuie secretizate, iar examenul supravegheat video. „Nu înțeleg de ce nu s-a luat în calcul secretizarea lucrărilor și de ce nu s-a stabilit obligativitatea supravegherii video. Este normal să punem camere, pentru transparență. În cazul unei acuzații, dacă un profesor a favorizat pe cineva, ai imaginea și poți demonstra ce s-a întâmplat.”

În schimb, directorul nu vede o problemă în corectarea lucrărilor de către profesorii liceului. „Așa ar fi normal. Dacă tot poți să faci această selecție, trebuie ca tot tu să corectezi lucrările”. 

Zamfir admite însă existența riscului de conflict de interese. „Este adevărat, se poate pune problema riscului fraudelor, al corupției, al faptului că profesorii care corectează sau care fac parte din comisia de examen pot oferi meditații elevilor care vin și dau examen acolo. Lasă ușa liberă celor care vor să fie corupți”. În același timp, Zamfir avertizează: „Dar nici nu trebuie să plecăm de la ideea că toți profesorii sunt corupți. Sunt și oameni de bună-credință.”

Pentru directorul Colegiului „Vasile Alecsandri”, ideea unui examen separat nu este, în sine, una greșită. Problema este modul în care este gândită metodologia. „Nu mă încântă varianta de a organiza examenul sub forma în care a apărut acum”.

Carmen Tănăsescu, directoarea Colegiului Național „Andrei Șaguna”, Brașov: „Sunt pro unei astfel de organizări, dar nu la anul”

Introducerea unui examen independent organizat de licee este o măsură funcțională în teorie, însă aplicarea de pe-o zi pe alta poate crea mari probleme de organizare. Sunt declarațiile directoarei Colegiului Național „Andrei Șaguna”, din Brașov, Carmen Tănăsescu, care punctează: o astfel de evaluare necesită o pregătire temeinică, din timp. Profesoara a declarat pentru Libertatea că-și dorește un examen suplimentar, dar nu la anul. „Sunt pro unei astfel de organizări, dar nu în anul școlar viitor. Eu cred că abia peste doi ani, după ce, în prealabil, absolut toți părinții elevilor vor cunoaște exact care sunt coordonatele, se poate organiza un altfel de examen în mod corect pentru toți copiii doritori. Elevii ar trebui să știe mult mai din timp ce probe îi așteaptă. De exemplu, am putea chiar să vorbim despre o pregătire pe care copiii s-o facă începând cu clasa a V-a“.

„Examenul poate fi util liceelor cu profiluri foarte puternice”

Directoarea recunoaște: Colegiul „Andrei Șaguna” din Brașov dorește să facă performanță în zona științelor reale. „Pentru noi, subiectul pe care copiii îl primesc la matematică este foarte important pentru că este esențial să avem o ierarhie.”

În opinia sa, selecția în funcție de profil poate ajuta elevii să se adapteze mai bine. „Dacă tu selectezi copiii în funcție de profilul pe care îl ai, pentru copii este un avantaj fantastic. Practic, îi atragi exact pe cei care vor să facă acel lucru.”

În schimb, în prezent, lucrurile stau tocmai pe dos. „În condițiile în care un copil intră într-o școală unde există o singură clasă de uman și cinci clase de real, iar copilul intră datorită notei mari de la Limba română, matematica fiind mult sub nivel, el se adaptează greu în acea școală. Pe clasele de real, selecția făcându-se prioritar pe limba română, apar probleme de adaptare la început. Or, dacă tu selectezi copiii în funcție de profilul pe care îl ai, pentru copii este un avantaj fantastic”.

Carmen Tănăsescu: „Acuzațiile de fraudă și corupție din învățământ rareori s-au dovedit reale”

În spațiul public și în Parlament s-au ridicat numeroase semne de întrebare legate de lipsa detaliilor privind camerele de supraveghere, cine va corecta lucrările și cum se vor depune contestațiile. Directoarea Colegiului „Andrei Șaguna” explică faptul că instituția pe care o conduce are deja o metodologie proprie consolidată pentru clasele de gimnaziu, unde transparența nu a fost niciodată pusă la îndoială.

„Noi organizăm de ani buni examen de admitere la clasa a V-a cu subiecte făcute în școală, cu o corectură internă, cu contestații interne și niciodată nu am avut niciun fel de reclamație. Nu cred că pentru noi ar fi o problemă. Însă, într-adevăr, dacă vorbim despre suspiciuni, acestea vor exista peste tot. Pe de altă parte, ideea de corupție din învățământ de foarte puține ori s-a dovedit a fi, într-adevăr, reală. Eu sunt convinsă că într-o structură bine organizată lucrurile acestea se învață, iar profesorul este, de regulă, educat să respecte niște reguli”, punctează Carmen Tănăsescu.

În privința supravegherii video, conducerea liceului consideră că existența camerelor nu este un obstacol, ci un element de protecție: „Noi avem camere. Dacă prevederea introducerii acestor camere de supraveghere va fi introdusă în regulament, nu văd de ce ar deranja, dimpotrivă. Este o măsură de securitate pentru mine și pentru părinți. Mi se pare normal să gândești de așa manieră încât suportul pentru copil să fie asigurat din toate punctele de vedere”.

O altă temere exprimată de părinți este că cerințele specifice pentru noile probe vor duce la o explozie a meditațiilor private. Directoarea de la Șaguna susține însă că un examen bine structurat, ale cărui cerințe sunt acoperite la clasă, nu ar trebui să condiționeze reușita elevului de orele particulare. „În momentul în care se cunoaște bibliografia, se cunosc exact temele și modelul de examen, cerințele se vor pregăti în cadrul programului de clasă”.

Violeta Bontilă, directoarea Colegiului Național „Constantin Diaconovici Loga”, Timișoara: „Sper din tot sufletul ca legea să fie abrogată”

Violeta Estrella Bontilă, directoarea Colegiului Național „Constantin Diaconovici Loga” din Timișoara, consideră că admiterea suplimentară nu ar trebui introdusă în forma actuală. Directoarea susține păstrarea Evaluării Naționale, dar cu modificări care să permită o evaluare mai corectă a aptitudinilor elevilor. În cazul în care examenul separat va fi, totuși, organizat, profesoara cere reguli clare, camere audio-video, proceduri transparente de corectare și contestații și excluderea din comisii a cadrelor didactice care pregătesc candidați.

Violeta Bontilă consideră că măsura introducerii unui examen separat de admitere la liceu vine la pachet cu mai multe dezavantaje decât beneficii. „Nu am o părere bună deloc. Pentru că se pot crea inegalități între elevi. În primul rând, vorbim despre copiii din rural, apoi despre cei din urbanul mic și despre cei din urbanul mare. Și nu mă refer neapărat la meditații. Mă refer la copiii care au acces la educație așa cum trebuie și alții care, poate, nu au un acces la educație așa cum trebuie. Știm foarte bine că în rural sunt probleme foarte mari cu cadrele didactice calificate”. 

Apoi, chiar dacă subiectele sunt elaborate de Ministerul Educației, responsabilitatea organizării examenului ajunge la licee, iar metodologia nu stabilește suficient de clar toate procedurile, susține Bontilă. „În metodologie nu se specifică nici cine corectează, nici cine supraveghează, nici ce se întâmplă cu contestațiile. Nu mai spun că nu se vorbește nicăieri în această lege despre existența camerelor de supraveghere. Eu consider că este obligatoriu să existe camere de înregistrare audio-video. Și în timpul examenului, și pentru corectori”.

Directoarea consideră că un examen important fără măsuri de transparență nu are cum să fie organizat. „Nu-mi imaginez ce se poate întâmpla într-o sală de clasă unde nimeni nu știe ce se întâmplă acolo. Un elev poate să copieze, alt profesor poate să avantajeze pe cineva”. Pentru Violeta Bontilă, lipsa acestor prevederi poate genera suspiciuni chiar și în situația în care examenul este organizat corect.

Directoarea aduce în discuție și fenomenul meditațiilor. „Este adevărat că se poate crea o industrie mai mare a meditațiilor. Dar, atenție! Am observat că nu profesorii sunt cei care doresc să dea meditații, ci sunt solicitați mereu să-i ajute pe copii. Va crește presiunea pe profesori pentru meditații din partea părinților, să nu fie cu supărare, pentru că fiecare își dorește pentru copilul lui să reușească, iar oamenii fac tot ce este posibil pentru asta“.

Violeta Bontilă: „Ori dăm o singură admitere la liceu, ori rămânem pe Evaluarea Națională”

Violeta Bontilă consideră că forma actuală a legii combină două sisteme fără să rezolve problemele niciuneia. „Domnule, ori dăm o admitere în liceu, ca pe vremuri, să spunem așa, ori rămânem pe Evaluarea Națională. E o struțo-cămilă pe care ne-au livrat-o.” Directoarea nu susține însă că actuala Evaluare Națională este perfectă. Din contră, consideră că sistemul trebuie modificat, în special pentru a ține cont mai bine de aptitudinile elevilor. „Eu aș rămâne pe Evaluarea Națională, foarte clar. Acolo aș umbla.”

Profesoara atrage atenția că rezultatele la Limba română și matematică nu surprind întotdeauna aptitudinile elevului. „La Evaluarea Națională sunt doar două materii, română și matematică. Nu spun că ar trebui neapărat introdusă o materie în plus, dar dacă vrei să te duci, să spunem, la Științele naturii, de ce ești evaluat din română și matematică?”

Mai mult, Violeta Bontilă oferă exemplul elevilor cu aptitudini pentru profilurile reale, care pot ajunge la specializări umaniste din cauza notei obținute la Limba română. „Să zicem că dorești să accesezi un profil real, dar ai nota mai mică la română. Consecința? Culmea, această notă mică obținută la română te trimite la uman, deși tu nu ești pentru profil umanist. Aici trebuie umblat, la pondere. Dacă elevul are o predilecție spre materiile reale, să conteze, să aibă o pondere mai mare nota de la matematică”.

Violeta Bontilă: „Pe noi s-ar putea să nu ne avantajeze această admitere suplimentară. Dimpotrivă!”

În cazul Colegiului „C.D. Loga”, directoarea spune că legea ar putea să nu aducă niciun benefici. „Eu am discutat cu câțiva colegi, am dezbătut și am ajuns la concluzia că nu ne avantajează absolut deloc sau în mod special. O să vă explic de ce: un elev care susține doar Evaluarea Națională poate să-și pună mai multe opțiuni și noi putem fi prima opțiune. Dar, în același timp, are și o marjă de siguranță, pentru că alege și alte opțiuni. În cazul admiterii separate, însă, lucrurile s-ar putea schimba. S-ar putea ca un copil să spună: «Nu mă simt suficient de bine pregătit să merg la Loga». Și va renunța la noi. Prin urmare, nu văd de ce ne-ar avantaja în mod special această lege”.

În opinia directoarei, dacă ar exista o admitere, ar trebui să fie una generală, pentru toți elevii. „Poate ne-ar avantaja să se dea o admitere pentru 100% dintre locurile disponibile. Dacă nu, să se rămână pe Evaluarea Națională, dar, bineînțeles, modificată“.

În ceea ce privește aplicarea prevederilor privind admiterea suplimentară, Violeta Bontilă speră ca acestea să fie amânate sau chiar eliminate. „Sper din tot sufletul să nu rămână în picioare și să se proroge sau chiar să se abroge. Iar apoi să se vină cu o dezbatere reală. Nu să ne facem că dezbatem”, a mai spus profesoara.