Inflaţia a crescut la 6,6% în septembrie. Economistul Adrian Mitroi explică de ce s-a mărit rata anuală după trei luni de scădere: „Probabil că o să închidem anul în jur de 7%. E geoinflație”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Rata anuală a inflaţiei din România a atins 6,6% în luna septembrie 2026, comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut, conform datelor publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Cuprins:
- Creştere după trei luni de dezinflaţie
- Preţurile alimentelor: cafeaua şi ouăle, în top
- Carburanţii, din nou mai scumpi
- Scumpiri semnificative la servicii
- Adrian Mitroi, profesor la ASE, explică ce a dus la creșterea inflației după trei luni de scădere
- Adrian Mitroi: Revenirea inflației, anticipată de BNR
- Economistul Adrian Mitroi explică ce ne așteaptă la finalul anului
- INS, despre contextul economic
Faţă de august 2026, preţurile de consum au crescut cu 0,77%, iar inflaţia acumulată de la începutul anului a fost de 5,4%, potrivit raportului INS.
Creştere după trei luni de dezinflaţie
După trei luni consecutive de dezinflaţie, inflaţia anuală a revenit pe un trend ascendent în septembrie 2026.
„Indicele preţurilor de consum în luna septembrie 2026 comparativ cu luna august 2026 a fost 100,77%. Rata inflaţiei de la începutul anului (septembrie 2026 comparativ cu decembrie 2025) a fost 5,4%.
Rata anuală a inflaţiei în luna septembrie 2026 comparativ cu luna septembrie 2025 a fost 6,6%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (octombrie 2025 – septembrie 2026) faţă de precedentele 12 luni (octombrie 2024 – septembrie 2025) a fost 9,2%”, arată, marţi, INS, într-un comunicat de presă.
Preţurile alimentelor: cafeaua şi ouăle, în top
Cele mai mari creşteri de preţuri au fost înregistrate în sectorul serviciilor, cu un avans de 11,12%, urmate de mărfurile nealimentare, care au crescut cu 7,06%, şi de mărfurile alimentare, cu 3% faţă de septembrie 2025.
În rândul produselor alimentare, cafeaua a înregistrat cea mai mare creştere anuală a preţului, cu 13,78%, urmată de ouă (10,84%) şi ulei comestibil (7,62%).
De asemenea, laptele de vacă s-a scumpit cu 7,56%, iar carnea de vită a înregistrat o creştere de 8,5%.
Pe de altă parte, anumite produse alimentare s-au ieftinit. Preţul cartofilor a scăzut cu 3,64%, iar fructele proaspete au înregistrat o reducere semnificativă de 16,69%. De asemenea, s-a constatat o diminuare a preţurilor la făină (-3,23%), mălai (-3,42%) şi unt (-0,96%).
Carburanţii, din nou mai scumpi
Dintre mărfurile nealimentare, carburanţii au condus clasamentul scumpirilor. Preţul motorinei a crescut cu 37,61%, iar cel al benzinei, cu 28,42%.
Energia electrică, ce în trecut a fost un factor major al inflaţiei, a înregistrat o creştere mai mică, de 1,35%, după ce s-a încheiat schema de sprijin privind plafonarea preţurilor. Preţul gazelor naturale a crescut cu 4,63% faţă de septembrie 2025.
În alte categorii, tarifele la energie termică au crescut cu 10,70%, detergenţii cu 6,25%, iar articolele de igienă şi cosmeticele cu 4,41%. De asemenea, preţurile la tricotaje au crescut cu 7%, iar cele la tutun şi ţigări, cu 5,72%.
Scumpiri semnificative la servicii
Sectorul serviciilor a avut unele dintre cele mai ridicate creşteri de preţuri. Chiriile au crescut cu 39,46% comparativ cu septembrie 2025, iar tarifele la apă, canal şi salubritate au avansat cu 14,11%.
Abonamentele de televiziune s-au scumpit cu 14,02%, iar reparaţiile auto cu 8,89%. De asemenea, asistenţa medicală a fost cu 8,53% mai scumpă, iar transportul rutier a înregistrat o creştere de 8,58%.
Totodată, serviciile poştale au înregistrat o majorare de 9,32%, iar tarifele abonamentelor auto au crescut cu 9,77% faţă de anul trecut. În schimb, preţurile serviciilor aeriene au scăzut cu 14% faţă de luna august 2026, deşi au fost cu 1,32% mai mari decât în septembrie 2025.
Adrian Mitroi, profesor la ASE, explică ce a dus la creșterea inflației după trei luni de scădere
„Am zis noi că va crește un pic, era de așteptat”, a reacționat prof. univ. dr. Adrian Mitroi, marți, pentru Libertatea, când a auzit că inflația comunicată de INS a ajuns la 6,6%.
Rata inflației din România a revenit pe creștere, ajungând la pragul de 6,6%, după o perioadă de trei luni consecutive în care ritmul de creștere al prețurilor dăduse semne de temperare.
Această schimbare de tendință confirmă temerile analiștilor financiari, care anticipau o reluare a presiunilor inflaționiste pe fondul dinamicii piețelor internaționale și al condițiilor climatice.
Economistul și profesorul universitar Adrian Mitroi explică, într-o analiză pentru Libertatea, că acest nou val de scumpiri nu este generat în mod direct de consumul intern, ci este rezultatul unor șocuri externe și al unor probleme structurale.
Principala cauză a reluării creșterii prețurilor este scumpirea resurselor energetice și a materiilor prime pe piețele internaționale (combustibil și gaze), ale cărei efecte se transmit în economia României, fenomen descris de specialiști drept „geoinflație”.
Al doilea factor major identificat este reprezentat de riscurile hidrologice. Lipsa prelungită a apei și seceta au afectat considerabil producția agricolă și pe cea de energie hidro, generând costuri suplimentare în lanțurile de aprovizionare.
Economistul Adrian Mitroi a spus care sunt principalele cauze care au dus la creșterea inflației, dar a făcut și prognoza pentru finalul anului.
„Prețul combustibilului în principal este inflație importată, geo-inflație adică. Economia nu mai generează inflație decât din lipsă de productivitate, pentru că este o economie care merge foarte rău. Deci luăm inflație pe combustibili, pe gaz și este și inflația hidrologică, lipsa apei care a dus la toate necazurile”, a precizat Adrian Mitroi, profesor de Finanțe comportamentale la Academia de Ştiinţe Economice (ASE) din Bucureşti.
Adrian Mitroi: Revenirea inflației, anticipată de BNR
Economistul subliniază că semnalele privind această revenire a inflației au fost deja anticipate de BNR.
Decizia Băncii Naționale a României de a menține prudența și de a nu reduce rata dobânzii-cheie – chiar și în perioadele în care indicatorii arătau mai bine – a fost o reacție la riscurile de persistență a scumpirilor.
„Și confirmarea că aceștia sunt factorii care au dus la creșterea inflației este că Banca Națională nu a coborât dobânda cum ne așteptam toți, nici când a fost inflația 6,12, sub 6,5, ca dovadă că știau ei ceva”, a estimat profesorul Adrian Mitroi.
Săptămâna trecută, Banca Națională a României (BNR) a anunțat că inflația va crește, din nou, până la sfârșitul anului. Deși în primele două luni din trimestrul al treilea, rata anuală a inflației a cunoscut o reducere substanțială, coborând la 6,17% în luna august, această tendință pozitivă este pe cale să se inverseze. Conform celor mai recente evaluări ale băncii centrale, inflația va relua o traiectorie ascendentă până la finalul acestui an.
De asemenea, Fondul Monetar Internaţional (FMI) estimează că economia României va intra în recesiune în 2026, cu o scădere de 0,5%. Aceasta reprezintă o revizuire semnificativă față de proiecția din primăvară, care prevedea o creștere de 0,7%.
Economistul Adrian Mitroi explică ce ne așteaptă la finalul anului
În ceea ce privește previziunile pentru perioada următoare, acestea rămân rezervate. Proiecțiile arată că rata inflației ar putea ajunge spre finalul anului chiar spre 7%.
Această creștere este cu atât mai dificilă cu cât se suprapune peste o încetinire a ritmului de creștere economică, creând un context macroeconomic complex pentru gospodării și mediul de afaceri.
„Probabil că o să închidem anul peste 6,7%, în jur de 7%. E geo-inflație, o luăm de la alții. Din nefericire, este și cu scădere economică, combinația cea mai nepotrivită”, a atras atenția economistul.
INS, despre contextul economic
INS a explicat că, în calculul inflaţiei, s-a ținut cont de încetarea schemei de sprijin pentru plafonarea preţurilor la energie electrică, măsură introdusă prin OUG nr. 6/2025, dar care a fost eliminată în august 2025.
De asemenea, pentru gazele naturale, plafonarea preţului pentru consumatorii casnici a fost înlocuită, la 1 aprilie 2026, cu un nou mecanism de protecţie, conform OUG 12/2026.
Rata medie anuală a modificării preţurilor de consum, calculată pentru perioada octombrie 2025 – septembrie 2026 faţă de octombrie 2024 – septembrie 2025, a fost de 9,2%, arată datele publicate de INS.
