De ce se leagă șnurul de la mărțișor în copac
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Șnurul alb și roșu al mărțișorului este un obiect tradițional cu multe semnificații și cu o istorie foarte veche. Poate tocmai din aceste motive există și o mulțime de obiceiuri și superstiții legate de mărțișoare. Descoperă de ce se leagă șnurul de la mărțișor în copac și ce alte tradiții legate de mărțișor mai există chiar și în zilele noastre!
Cuprins:
Cum a apărut șnurul de mărțișor
În fiecare an, de 1 Martie, mulți români întâmpină sosirea primăverii cu mare bucurie și cu mult optimism, iar cu această ocazie dăruiesc sau primesc un mărțișor, micuțul obiect cu şnur alb şi roşu pe care îl prinde în piept și îl poartă cu mândrie și cu mult drag.
Originea șnurului de mărțișor și a sărbătorii în sine are rădăcini adânci în cultura românească, având legături cu tradițiile și credințele populare. Deși nu există o istorie precisă sau documentată a acestui obicei, se crede că acesta datează încă din perioada dacică, fiind asociat cu începutul primăverii și cu ritualurile de protecție împotriva forțelor rele, dar și cu rituarile pentru a atrage sănătate, dragoste sau bunăstare.
Forma mărţişorului e evoluat în timp, dacă la origini era simbolizat printr-o monedă – de aur sau argint – la care se ataşa o sfoară împletită din fire albe şi roşii sau albe şi negre, mai târziu a apărut sub forma unor mici pietre de râu vopsite în alb şi roşu înşirate pe o aţă, pentru ca în vremurile noastre să ia cele mai neașeptate forme.
Se pare că o formă a ceea ce azi numim mărțișor ar fi apărut cu aproximativ 8000 de ani au fost descoperite în situl arheologic de la Schela Cladovei din județul Mehedinți, unde s-au găsit coliere pe care erau agățate mici pietre de râu vopsite în alb și roșu.
În același timp, există scrieri care susțin că mărțișorul a apărut încă de pe vremea Imperiului Roman, în perioada în care Anul Nou era sărbătorit în prima zi a primăverii. Această zi marca Matronalia, o sărbătoare dedicată lui Marte, care în mitologia romană era nu doar zeul războiului, ci și zeul fertilității, al forţelor naturii, al primăverii şi al agriculturii. Anul Nou avea să fie sărbătorit pe 1 martie până la începutul secolului al XVIII-lea.
Se spune, de asemenea, că dacii obișnuiau să poarte la gât mărțișoare, confecționate din pietricele albe și roșii, în care roșul simboliza sângele, soarele și viața, reprezentând astfel femeia, în timp ce albul reprezenta claritatea apelor și înțelepciunea bărbatului. Șnurul era o îmbinare a celor două culori, simbolizând armonia celor doi.
În timp, tradiția șnurului de mărțișor a evoluat și a devenit o formă de exprimare a afecțiunii și a respectului față de persoanele dragi. În prezent, este obișnuit ca femeile să primească mărțișoare de la bărbați sau de la alte femei, iar acest gest este considerat un semn de apreciere și prietenie. De asemenea, mărțișorul este purtat pe tot parcursul lunii martie ca un talisman pentru noroc și sănătate.
De ce se leagă șnurul de la mărțișor în copac
Agățarea mărțișorului în copac este un gest încărcat de semnificații, care celebrează renașterea naturii, fertilitatea și legătura omului cu mediul înconjurător. Este o practică încă în viață în multe comunități românești și este considerată o modalitate de a aduce noroc și prosperitate în noul an.
În timpurile dacice, mărțișoarele erau considerate amulete cu puteri de protecție solară, ce aduceau frumusețe și fertilitate. Ele erau purtate până când copacii înfloreau, după care erau agățate de crengile acestora.
Această tradiție a fost și este păstrată până în zilele noastre, când șnurul de la mărțișor se leagă în copac, de obicei într-un pom înflorit. Potrivit legendei, se pune și o dorință atunci când agăți mărțișorul de ramurile pomului, iar aceasta se va îndeplini.
Acest obicei poate fi o adaptare a unor practici antice, care implica ofrande aduse zeilor sau spiritelor naturii pentru a asigura bunăstarea și protecția. În acest sens, agățarea mărțișorului în copac ar fi o formă modernă a acestei tradiții, menită să atragă binecuvântările naturii.
În tradiția populară, copacii în floare sunt considerați simboluri ale începutului primăverii și al renașterii naturii. Prin urmare, agățarea mărțișoarelor sau a șnurului de mărțișor în copaci este o modalitate de a marca acest moment și de a atrage fertilitatea și prosperitatea asupra recoltelor și a vieții în general, în special asupra vieții persoanei care leagă șnurul.
Unele interpretări sugerează că agățarea mărțișorului în copac ar putea avea legătură cu tradițiile precreștine și cultul naturii. În aceste credințe, copacii erau considerați sacri și erau venerați în diferite moduri. Astfel, agățarea mărțișorului în copac ar putea fi o formă de respect și de comunicare cu forțele naturii sau cu spiritele.
Descoperă și cum să faci un șnur de mărțișor.
Cât timp se poartă mărțișorul
Obiceiurile și tradițiile legate de purtarea mărțișorului variază în funcție de regiune și de comunitate, iar durata în care este purtat poate să difere.
Potrivit tradiției, se spune că cine va purta mărțișorul mai multe zile consecutiv, mai ales în intervalul 1-9 martie, va avea noroc tot anul, iar restul anotimpurilor îi vor fi pline de speranță și căldura ca primăvara.
Totodată, în primele nouă zile ale lunii martie, baba Dochia își scutură cojoacele toarse, unul câte unul. Oamenii își aleg babele în această perioadă pentru a vedea cum vor fi zilele în anul respectiv. Femeile nu trebuiau să lucreze cu fusul cât timp durau babele pentru a nu atrage blestemul Dochiei.
În multe regiuni din România și din țările învecinate, mărțișorul este purtat pe tot parcursul lunii martie. Este considerat un talisman norocos, iar purtătorul își exprimă astfel dorința pentru sănătate, noroc și fericire în noul an.
De asemenea, în unele zone, mărțișorul este purtat până când apar primele semne ale primăverii sau până când încep să înflorească copacii și florile. Acest obicei marchează simbolic trecerea de la iarnă la primăvară și încurajează sosirea vremii calde și a renașterii naturii.
În funcție de tradițiile locale și de preferințele individuale, unele persoane pot purta mărțișorul doar pentru o perioadă limitată, în timp ce altele îl pot păstra pe tot parcursul lunii martie sau chiar mai mult timp.
Tradiții și superstiții în luna martie
Martie începe cu sărbătoarea Mărţişorului, pe 1 Martie, eveniment cunoscut doar în arealul balcanic, în mod special în ţara noastră şi la vecinii bulgari.
În țara noastră, 1 martie este o zi a bucuriei, un moment încărcat de tradiție și semnificații aparte. Oamenii marchează venirea unui anotimp călduros printr-un Mărțișor deosebit dăruit cu inima curată pentru a atrage armonie, frumusețe, veselie și bună înțelegere.
Vezi și cele mai frumoase mesaje de 1 Martie.
Se spune că cel sau cea care, de 1 Martie, îşi pune la mână mărţişorul (cele două şnururi, alb şi roşu) şi în poartă până la 9 martie (în unele zone, mărţişorul se poartă toată luna martie, până la Florii sau până când vedeţi un copac înflorit) va avea noroc tot anul. Desigur, în această perioadă nu trebuie să daţi deloc jos aţa de la mână.
Pentru a speria duhurile rele, în zonele din Transilvania, mărțișoarele se pun la uși, la ferestre, sau se atârnă de coarnele animalelor domestice. În partea Moldovei, în Maramureș și dincolo de Prut, băieții oferă mărțișoare în dar fetelor, în timp ce în Banat fetele sunt cele care dau astfel de cadouri băieților. În Dobrogea, oamenii poartă mărțișoarele până la sosirea cocorilor, după care le aruncă în aer pentru a avea parte de o fericire mare și libertate.
Tot pe 1 Martie se alege „baba”, care îţi arată cum va fi vremea, pentru fiecare, tot anul: senină, posomorâtă, luminoasă… Zilele Babelor sunt de regulă în număr de şapte, dar în unele locuri funcţia oraculară se întinde până la ziua de 9 a lunii, iar în alte regiuni până în ziua de 12 Martie după cele 12 luni ale anului. Superstiţia spune că dacă vremea este rea în aceste zile ale Babelor, înseamnă că Baba Dochia îşi scutură cojoacele.
În unele zone predomină superstiţia conform căreia Baba Dochia va trimite gerul înapoi dacă de 1 Martie au loc diferite activităţi gospodăreşti. Tocmai din acest motiv femeile nu spală, nu dau cu mătura, ci doar pregătesc bucatele pentru masă.
În Moldova şi Bucovina, contrar obiceiului din restul ţării, fetele trebuie să le ofere mărţişoare băieţilor, de 1 martie, iar aceştia din urmă se vor revanşa de 8 martie, oferind cadouri fetelor de la care au primit mărţişoare.
Descoperă și curiozități despre luna martie.
Sursă foto - Shutterstock.com
cobra 29.02.2024, 22:12
Se leagă de crengi! Așa intrebare, așa răspuns meriți! Dacă ești ziaristă si nu sti limba română, când ai să inveți??? "PENTRU ce se leaga....."