„Pandemia silențioasă” care va dubla numărul bolnavilor până în 2050: tot mai mulți tineri sunt afectați
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Peste 25 de milioane de oameni ar putea fi afectați de boala Parkinson până în 2050, avertizează cercetătorii. Factorii de mediu, precum poluarea, ar putea juca un rol crucial în această creștere.
Cuprins:
Creștere alarmantă a cazurilor de Parkinson: cauze și ipoteze
Conform datelor și studiilor publicate în perioada 2025–2026, numărul persoanelor care trăiesc cu boala Parkinson la nivel mondial a depășit pragul de 12 milioane. Creșterea este una alarmantă, inclusiv în rândul tinerilor, iar pacienții și experții trag un semnal de alarmă asupra gestionării insuficiente a acestei patologii complexe.
Experții avertizează că ritmul de creștere a numărului de cazuri este cel mai rapid dintre toate bolile care afectează creierul, prognozându-se o dublare a acestora până în anul 2050. Deși îmbătrânirea populației explică în mare parte creșterea cazurilor (+112% până în 2050), factorii de mediu, cum ar fi pesticidele și poluarea aerului, sunt tot mai suspectați.
„Îmbătrânirea nu este singura cauză. Factorii de mediu pot contribui la dezvoltarea bolii”, a explicat dr. Yann Vivier, neurolog la ZAS Middelheim și membru Stop Parkinson, pentru ziarul belgien La Libre.
De asemenea, profesorul Gaëtan Garraux de la Universitatea Liège a adăugat: „Modelele epidemiologice nu pot justifica explozia cazurilor doar prin îmbătrânire. Există ipoteze legate de poluanți, pesticide sau chiar posibili factori infecțioși”.
Boala are două puncte de intrare diferite în organism
Potrivit profesorului Garraux, boala Parkinson ar putea avea două puncte de intrare: intestinal sau nazal. „Anomalii precoce ale terminațiilor nervoase din intestin sau din zona nazală pot fi semne timpurii. Aceste descoperiri susțin ipoteze despre rolul sistemului imunitar și inflamației în progresia bolii”, a precizat acesta.
De asemenea, genetica joacă un rol semnificativ. „Chiar și fără antecedente familiale, se poate calcula riscul de boală pe baza geneticii, analizând simultan mai mulți factori genetici”, afirmă profesorul.
Gestionarea bolii Parkinson rămâne fragmentată, deși complexitatea ei necesită o abordare multidisciplinară.
Activitatea fizică este vitală pentru cei afectați, dar și pentru prevenție. „Studiile arată că exercițiile fizice regulate reduc riscul de boală Parkinson”, confirmă profesorul Garraux. De asemenea, prezența unui câine în timpul acestor plimbări poate contribui la reducerea stresului și depresiei, promovând totodată integrarea socială.
Ce este boala Parkinson?
Boala Parkinson este o tulburare idiopatică ce afectează sistemul nervos central și se manifestă prin deteriorarea progresivă a celulelor nervoase responsabile de producerea dopaminei – un neurotransmițător esențial pentru coordonarea mișcărilor – în special în zona cerebrală care este cunoscută sub denumirea de „substanța neagră”.
Pe măsură ce acești neuroni mor, iar producția de dopamină scade, încep să-și facă apariția simptomele caracteristice bolii Parkinson.
Deși este adesea asociată cu tulburări de mișcare, echilibru și coordonare musculară, această maladie poate să influențeze în mod semnificativ și percepția senzorială, funcțiile cognitive, starea emoțională și psihică, precum și numeroase procese interne ale organismului. Genetica poate să joace un rol, pacienții cu debut precoce fiind mai susceptibili de a avea o mutație asociată acestei boli. Totuși, aproximativ 80% dintre cazurile cu debut precoce și 93% din cazurile cu debut tardiv, nu au o cauză cunoscută, aflăm de pe site-ul Asociației pentru Sănătatea Creierului (ASC).
Cel mai cunoscut simptom este tremorul de repaus, care începe de obicei la nivelul unei mâini sau al degetelor. Acest tremur se diminuează atunci când persoana execută o acțiune voluntară sau în timpul somnului. Rigiditatea musculară este de asemenea prezentă, provocând o senzație de înțepenire și dureri la nivelul membrelor sau al trunchiului, ceea ce limitează amplitudinea mișcărilor. Pe măsură ce boala progresează, apare instabilitatea posturală, pacienții având dificultăți în menținerea echilibrului, ceea ce crește semnificativ riscul de cădere. Mersul devine specific, cu pași mici, târșâiți, iar brațele nu se mai balansează natural pe lângă corp. Dincolo de aspectele motorii, Parkinson modifică și expresivitatea facială. Vocea poate deveni mai stinsă și monotonă.
Simptomele non-motorii sunt la fel de importante, deși mai puțin vizibile. Acestea includ tulburări de somn, depresie, anxietate, probleme digestive precum constipația cronică și o diminuare a simțului mirosului. Toate aceste manifestări variază considerabil de la o persoană la alta, evoluția bolii fiind un proces individualizat și progresiv.
În momentul de față, nu există un tratament curativ pentru boala Parkinson. Medicina se concentrează pe gestionarea simptomelor și îmbunătățirea calității vieții, deoarece nu s-a descoperit încă o modalitate de a opri definitiv degenerarea neuronilor dopaminergici sau de a inversa procesul.
Peste 70.000 de pacienți diagnosticați cu boala Parkinson în România
În România, statisticile oficiale și estimările specialiștilor de la Societatea de Neurologie indică existența a peste 72.000 de pacienți diagnosticați cu boala Parkinson. Cu toate acestea, cifra reală este considerată a fi mai mare.
Această afecțiune reprezintă a doua cea mai frecventă boală neurodegenerativă după Alzheimer și se manifestă în special la persoanele de peste 65 de ani, deși aproximativ 10-20% dintre cazuri apar la pacienți mai tineri de 50 de ani.
