Planta pe care o ai în bucătărie care reduce stresul, sprijină memoria și luptă împotriva Alzheimerului
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
O plantă pe care mulți dintre noi o avem în bucătărie și o folosim pentru a da gust cartofilor, cărnii sau legumelor atrage atenția cercetătorilor pentru posibilele sale efecte asupra creierului. Este vorba despre rozmarin, o plantă aromatică asociată în unele studii cu performanțe mai bune ale memoriei și cu reducerea anxietății. Mai mult, un compus derivat din rozmarin a produs rezultate promițătoare în cercetări preclinice privind boala Alzheimer, conform The Independent.
Cuprins:
Legătura dintre rozmarin și memorie
Rozmarinul (Salvia rosmarinus, cunoscut anterior ca Rosmarinus officinalis) este originar din regiunea mediteraneeană și este folosit de secole atât în alimentație, cât și în medicina tradițională.
Însă, interesul pentru această plantă nu se bazează doar pe tradiție. Dipa Kamdar, lector senior în practica farmaceutică la Universitatea Kingston susține într-un articol publicat de The Conversation că unele cercetări arată că aroma rozmarinului ar putea influența memoria.
Concret, un studiu a arătat că persoanele care au mirosit planta de rozmarin au obținut rezultate mai bune la testele de memorie decât cei care nu au fost expuși aromei.
Unul din compușii din plantă, 1,8-cineolul, ajută la prevenirea descompunerii acetilcolinei, o substanță importantă pentru învățare și memorie.
Mai mult, rozmarinul conține antioxidanți care sunt studiați pentru capacitatea lor de a proteja celulele împotriva stresului oxidativ.
„Rozmarinul este mai mult decât un ingredient de bază în bucătărie. Este un remediu natural cu rădăcini străvechi și susținere științifică modernă.”, subliniază Dipa Kamdar.
Compusul din rozmarin care reduce proteinele dăunătoare implicate în boala Alzheimer
Acidul carnosic este unul din cei mai studiați compuși rozmarinului, fiind recunoscut pentru proprietățile sale antioxidante și antiinflamatorii.
În 2025, cercetătorii au dezvoltat o formă stabilizată a acestui compus, numită diAcCA.
În studiile preclinice, substanța a fost asociată cu îmbunătățirea memoriei, creșterea numărului de sinapse și reducerea unor proteine implicate în mecanismele bolii Alzheimer, precum beta-amiloidul și tau.
Mai exact, diAcCA s-a activat doar în zonele inflamate ale creierului, iar asta ar putea reduce efectele secundare. Însă, acesta urmează să fie cercetat mai amănunțit în studii clinice efectuate pe oameni.
Acest compus ar putea fi folosit și pentru tratarea altor afecțiuni inflamatorii, precum diabetul de tip 2, bolile cardiovasculare sau boala Parkinson.
Rezultatele sunt promițătoare, dar trebuie interpretate cu prudență. Sunt necesare studii clinice pentru a stabili dacă substanța poate fi utilizată în siguranță.
„Pe măsură ce cercetările continuă, în special în ceea ce privește compușii inovatori precum diAcCA, rozmarinul ar putea juca un rol interesant în tratamentele viitoare pentru Alzheimer și alte afecțiuni cronice.”, a arătat Dipa Kamdar.
Conform estimărilor Alzheimer Europe, peste 288.000 de persoane din România trăiesc în prezent cu demență, iar numărul acestora ar urma să se apropie de 400.000 până în 2050.
Poate rozmarinul să reducă stresul?
Rozmarinul este plin de antioxidanți, care ajută la protejarea celulelor creierului de daunele cauzate de stresul oxidativ, factor major în declinul cognitiv.
Aroma rozmarinului este analizată și pentru posibilele efecte asupra stării de spirit și anxietății. Unele cercetări sugerează că inhalarea anumitor arome poate influența starea de relaxare.
„Plantele aromatice, salvia ( Salvia officinalis ), lavanda ( Lavandula angustifolia ) și rozmarinul ( Salvia Rosmarinus ) au demonstrat deja efecte anxiolitice, antiinflamatorii, antioxidante și neuroprotectoare. De asemenea, acestea au demonstrat potențial în tratarea tulburărilor neurologice comune, inclusiv boala Alzheimer, boala Parkinson, migrena și tulburările cognitive.”, scriu cercetătorii.
De altfel, rozmarinul este folosit în mod tradițional pentru a ușura digestia, a reduce balonarea și inflamația.
În plus, acidul rozmarinic și acidul ursolic din rozmarin au efecte antiinflamatorii în tot organismul.
De asemenea, planta este benefică și pentru piele, deoarece ajută la calmarea acneei și eczemelor.
Uleiul de rozmarin are proprietăți antimicrobiene.
Pentru cei mai mulți oameni, rozmarinul este sigur când este folosit în alimentație, ceaiuri sau aromaterapie.
Dar, dozele concentrate sau extractele pot prezenta riscuri, dacă sunt folosite în doze mari, și pot interacționa cu unele medicamente. Înainte de a folosi astfel de extracte, trebuie să discutați cu medicul care vă urmărește. Și femeile însărcinate ar trebui să evite dozele mari, deoarece rozmarinul poate stimula contracțiile.
Cum poți introduce rozmarinul în alimentația zilnică
Nu este nevoie de suplimente costisitoare pentru a folosi această plantă în bucătărie.
Rozmarinul poate fi ușor integrat în mâncărurile de zi cu zi, cum ar fi:
- Cartofi la cuptor: adaugă rozmarin, puțin ulei de măsline și usturoi.
- Legume coapte: folosește câteva ace de rozmarin pentru a aromatiza dovlecelul, morcovii sau dovleacul.
- Pește și carne: adaugă planta în timpul preparării, pentru un plus de aromă.
- Infuzie: poți prepara o băutură din rozmarin, cu moderație, dacă nu ai contraindicații.
Folosit în cantități obișnuite, ca ingredient alimentar, rozmarinul este considerat sigur pentru majoritatea oamenilor. În schimb, extractele concentrate și suplimentele pot avea riscuri și pot interacționa cu anumite medicamente.
