FMI, un Robin Hood care ia de la săraci ca să salveze pilele, amantele și sinecurile politrucilor

Pentru cine nu știe, FMI e artizanul „salvării” Argentinei în urmă cu peste 20 de ani, program în urma căruia statul sud-american a rămas într-o criză perpetuă până anul trecut, când noul președinte Javier Milei a venit și a făcut reforme și a scos țara din marasm.

România e acum aproape de a se transforma în Argentinos Juniors, ca să parafrazez o echipă de fotbal din Buenos Aires.

Asta pentru că același FMI propune acum:

• creșterea cotei TVA de la 19% la 20% si apoi la 21%;
• sistem de cote progresive la impozitul pe venit: 15% și 25%. Acum impozitul pe salarii e 10%;
• reducerea sau eliminarea contribuției de 10% pentru sănătate;
• creșteri de accize la carburanți, alcool și tutun;
• introducerea unei noi taxe pe carbon, ceea ce ar scumpi din nou transporturile, energia electrică, termică și gazele;
• majorarea impozitului pe dividende de la 8% la 10%;
• reducerea pragului la microîntreprinderi de la 500.000 de euro la 88.500 de euro, cât e pragul de înregistrare pentru TVA.

E deja în urmă

Pe lângă faptul că impozitul pe dividende a fost deja majorat la 10% în decembrie, iar pragul la micro e deja redus la 250.000 de euro, ceea ce arată cât de întârziat e FMI față de realitate, problema de fond este că nici instituția financiară și nici politicienii nu înțeleg situația din România.

Recomandări

Cazul bărbatului răpit pe stradă în Timișoara pentru a fi forțat să cerșească la Cluj-Napoca. Fugise de abuzatori din Franța în România

Țara noastră a evitat la mustață colapsul financiar prin alegerea lui Nicușor Dan, dar ura față de stat este în continuare imensă.

Au fost deja trei rânduri anterioare de taxe

De ce? Pentru că în ultimii trei ani au fost majorate deja de trei ori succesiv taxele.

S-au băgat taxa pe cifra de afaceri, taxa pe stâlp, taxa pe bănci, s-au eliminat toate facilitățile pentru IT-iști, agricultori și constructori, s-a majorat TVA pentru anumite produse și au fost reduse pragurile pentru micro și PFA.

Și cu toate acestea, nu s-a salvat nici deficitul și nu a crescut nici valoarea serviciilor oferite de stat.

ASF, Eximbank, trai pe vătrai

În același timp, s-au înmulțit sinecurile, amantele, pilele, contractele preferențiale.

Avem salarii de zeci de mii de euro la Autoritatea pentru Supraveghere Financiară (ASF), avem la comitetul de garanții de la Eximbank, avem bugetari milionari în euro din salarii la stat la unele institute de cercetare, avem instituții care taie frunza la câini, precum autoritatea anti-grindină, Institutul Pajiștei sau Academia Oamenilor de Știință.

Avem primari care schimbă de 2-3 ori pe an panselutele, băncile, bordurile și pavelele, avem festivaluri de mici, sărbători câmpenești oferite de edili sau concerte cu vedete expirate pe banii statului.

Recomandări

Generalul de top al lui Vladimir Putin anunță că „Al Treilea Război Mondial a început”: „Nimeni să nu se joace cu noi cum au făcut-o cu Iranul”

Afaceri grase cu statul

Avem afaceriști ale căror firme cumulează comenzi imense de la stat, așa cum e liberalul Valeriu Iftime, acuzat în toamna anului trecut că are 7.800 de contracte cu statul, în valoare de 3 miliarde de euro, după cum scria la finalul anului trecut GSP.

Sau pesedista Mihaela Neagu, „Regina contractelor cu statul”, care vinde autorităților de la lapte la corturi la mobilier și până la servicii de curățenie, conform Snoop. În total, contracte de 1,7 miliarde de lei în ultimii cinci ani.

Instituții parazitate

Avem și Apele Române – instituția care e mereu luată prin surprindere că vine apa – e condusă de politruci aduși de partide la fiecare guvernare. Anii trecuți apăruseră informații cu o chelneriță angajată ca inginer, deși habar nu avea care e malul drept sau stâng al unui râu.

Sau Salrom, compania de stat peste care s-a prăbușit salina Praid, deși știa de infiltrațiile cu apa de ani de zile.

Companii de stat pe datorii

Apropo de companii de stat, cei mai mari datornici la buget sunt tot companii ale statului: CFR Marfă, CFR Infrastructură, CFR Călători sau companiile din energie, precum Compania Națională a Huilei și Complexul Energetic Hunedoara, niște relicve ale politizării domeniului.

Recomandări

Noul pachet de măsuri fiscale vine cu TVA majorat de la 1 iulie. Tanczos Barna: Coaliția va lua decizia finală

Secretomania sistemului

În același timp, avem un stat care vrea să ascundă tot. Pe lângă ascunderea declarațiilor de avere în urma deciziei Curții Constituționale, avem instituții care protejează direct evazioniști sau ilegaliști.

Spre exemplu, Fiscul nu dă numele companiilor la care găsește evaziune, Inspecția Muncii și Inspectoratul de Stat în Construcții nu dau numele firmelor amendate.

RAAPPS nu dă nici ea numele politicienilor, foști sau actuali, care stau pe chirii modice sau chiar gratis în imobile ale statului, adică ale noastre ale tuturor.

Nu recuperăm nimic

Avem și decizii definitive în justiție pentru recuperarea a peste un miliard de euro, dar Fiscul, ANABI și procurorii își pasează vina deoarece recuperările sunt insignifiante.

Spre exemplu, în cazul Dan Voiculescu trebuie recuperate prejudicii de 60 de milioane de euro de peste zece ani. Primarul pesedist Robert Negoiță de la Sectorul 3 are și el o datorie de 54 de milioane de euro la stat de peste 13 ani. Pe persoană fizică, potrivit Europa Liberă.

Imobiliare amnistiate

Apropo de asta, avem grupuri private de interese care își plasează din când în când oameni în partide și apoi în Guvern, care apoi promovează o agendă proprie.

Spre exemplu, o dată la fiecare 4-5 ani se dă câte o amnistie pentru investitorii imobiliari.

S-a umplut țara de construcții pe fiecare petec verde, cu adaos imens și profituri gigantice, prețurile le-au depășit de mult pe alea din boom-ul imobiliar din 2008, dar nu știu cum se face că imobiliarii primesc o dată la câțiva ani câte o amnistie.

Am avut una generală la final de 2024, dar a mai fost una în 2018 specifică samsarilor imobiliari ce au construit cartiere întregi în nume propriu. Și tot așa.

Corporații care își negociază taxele sau beneficiile

Sau avem cazuri ca Petrom și Dacia, care negociază direct cu statul ce să primească: Petrom vine direct să își negocieze impozitele, iar Dacia face presiuni pentru menținerea unor programe ca Rabla, deși producătorul auto vinde mașini electrice produse în China.

Stadioane fără fotbal

Nu mai zic de stadioanele construite în orașe fără fotbal.

Spre exemplu, Târgoviște face acum al doilea stadion modern, deși echipa sa e în ligile inferioare. Bistrița nici nu mai e de ani buni în prima ligă, la fel ca și Oradea sau Timișoara.

Solidaritate inversă

Ei bine, de toate astea nu zice nimic FMI. Și nici politicienii care trebuie să reducă deficitul.

Cu aștia trebuie să fim noi solidari…

Pentru ăștia trebuie să plătim noi mai mult la orice, să avem scumpiri la benzină și la mâncare. Plus dublarea facturilor la energie, căci expiră plafonarea prețurilor de la 1 iulie.

Ca să le salvăm lor pielea.

Ei sunt cei care au mâncat pizza aia mare, iar acum noi suntem cei chemați să le achităm LOR nota de plată!

În ritmul ăsta, presimt o enervare și mai mare a populației. Care se va vedea din plin la alegerile din 2028.