Nu votul democrat al cetățenilor a băgat țara în haos. Ci politica PSD-PNL

Marți seara, pe fondul psihozei de curs deja în derulare (deprecierea cu 2% într-o singură zi a leului față de euro), din punctul meu de vedere jucată politic de către Mugur Isărescu, așa cum am argumentat numind „dubioasă” intervenția BNR a apărut și guvernul interimar. Miercuri cursul a rămas aproape ca la închiderea de marți (a piețele financiare), la fel și jos la fel și vineri. 

Interpretarea mea este că marți longevivul Isărescu s-a făcut că intervine în piață, spre deosebire de intervențiile prompte din ultimii doi ani, ne-necesare în opinia mea  decât dacă dorea să cauționeze politicile de „pârjolire a pământului” (adică să joace tot politic), ale PSD-PNL. 

Argumentele pentru care apăra un nivel de curs de neapărat, pot fi oriunde în plaja dintre faptul că împărtășea sincer politicile lui Ciolacu (la fel o făcea în urmă cu 40 de ani și când se manifesta public ca propagandist al „conceptelor” lui Ceaușescu), până la faptul că, prin cauționarea PSD-PNL, țarul politicii monetare a mai obținut încă un mandat de la Ciolacu (și încă un milion de dolari salarii și beneficii pe perioada mandatului). 

Prin intervențiile pe curs, Isărescu posibil să fi dorit să îi arate lui Ciolacu că el îi poate crește într-un mod fals ratingul Gloriei Buzăului, dar, cel mai probabil în opinia mea, prin simultaneitatea menținerii înaltă a dobânzilor și prin cursul înghețat la 5 lei pentru un euro, țarul politicii monetare continua să se dovedească util pentru ceea ce am numit „capitaluri vagaboande”.

După obținerea unui nou mandat, lanțul de iubire dintre Isărescu și Ciolacu, s-a destrămat. Sau nu?

Deprecierea semnificativă a leului, într-o singură zi și de natură a alimenta psihoza, a fost jucată politic de BNR, opinez, în urma informațiilor pe care e normal să le primească, ca beneficiar legal de informații de la SRI și SIE. 

Nu îmi pot închipui că Isărescu a aflat din presă, ca mine și dumneavoatră, că Ciolacu intenționează să demisioneze, și îmi bazez convingerea pe faptul că atunci când aude SIE, domnul Isărescu, de foarte mult timp, tușește. Setea lui, care e de natură să soarbă heleșteie întregi, devine seacă.

Chiar și simpla posibilitate adusă în spațiul public de mine, ca următorul Președinte al României, fie el Simion, fie Nicușor, ca atunci când unul din ei va deveni curând Președinte CSAT, să ceară și să desecretizeze documentele privind lovitura de curs de schimb din 6 mai 2025 și rolul BNR, e de natură să îl facă să tușească.

O astfel de tuse se manifestă simultan cu anxietatea față de libertatea de exprimare, pe care o văd ca fiind caracterizată de gânduri obsesive, incontrolabile și care, pentru a obține o stare de bine, îl fac să dea curs unor comportamente ritualice.

Cert este că după exprimarea opiniei mele privind rolul BNR în psihoza de curs, rol posibil investigabil de noul CSAT, pe care am argumentat-o pe seama jocului politic al domnului Isărescu, pare să își reprimat dorința de a alimenta psihoza pe curs: potrivit agențiilor de știri internaționale, BNR a intervenit pentru limitarea deprecierii, atât joi cât și vineri. Opineze eu că, devoalat în acțiunile sale, a dat la loc comanda.

Cine dorește să submineze aderarea României la OECD

Mare atenție la ceea ce citiți în perioada asta, căutați faptele, analizați raționamentele și formați-vă propria opinie. Personal, eu îmi formez opiniile pe o îndelungată observare atentă a piețelor financiare și aduc întotdeauna argumente.

Opinia mea este că păpușarii partidelor PSD și PNL, care ar fi expuși că România ar putea intra în OECD și că nu ar mai putea să întrețină rețele de finanțare politică și sifonare prin interpuși, schimburi în cash și plăți administrative fictive (România are un gol de TVA de aproape 5 ori mai mare decât media Uniunii Europene, cu alte cuvinte, bani care ar trebui să fie în buget dar sunt în alte buzunare), fac ceea ce au făcut dintotdeauna: pârjolesc totul în jur. 

Politica PSD-PNL a băgat țara în haos și nu votul democratic al cetățenilor. Am arătat acest lucru în multe ocazii, dar cel mai recent, cu aproape două săptămâni înainte de turul unu și declanșarea psihozei. Este esențial să recitiți articolul „Aia e!”, publicat în Libertatea în 25 Aprilie 2025 în care mă întrebam, retoric: „Pe cine vor da autoritățile române vina că economia este scăpată de sub control”?.

Mai ales, concluzionam: „piața internațională de capital s-a închis pentru România, cu alte cuvinte, România nu se mai poate împrumuta rezonabil de pe piețele externe de capital și că politicile fiscal-bugetare-monetare nu mai pot păcăli pe nimeni”. La acel moment, Simion și Nicușor nu erau în turul doi, iar Ciolacu era încă, metaforic vorbind mai puțin Gloria Buzăului și mai mult „Gloria Hrebenciucului”.

Ce sunt preluate că spun agențiile de rating azi?

Încă o dată, mare atenție la ce citiți și cum citiți, și separați opiniile (chiar dacă libera exprimare renaște vechi obsesii) de fapte. Știrea zilei reflectată în mass-media de vineri este un raport al agenției de rating S&P. 

Aceeași agenție reputată, a revizuit în 24 ianuarie 2025 (semnificativ înainte de actualul tur 1), perspectivele de rating ale României, plasând riscurile României mai sus decât ale Botswanei. Am explicat chiar atunci pentru Libertatea care sunt motivele care au condus la această decizie: „dobânzile lui Isărescu și politicile lui Ciolacu au adus economia aici”.

Vineri, două agenții de presă internaționale reputate, au dat știrea despre raportul S&P. Una Reuters, preluată de o parte din presa din România, iar cealaltă Bloomberg, preluată de o altă parte din presa din România.

Înainte de evalua cele două reflectări care au multe lucruri comune, dar unul divergent major, vă invit să verificați pe site-ul S&P faptul că, atunci când emite rapoarte (altele decât decizii de rating, iar joi nu a emis vreo decizie de rating), prima propoziție este „acest raport nu reprezintă o decizie de rating”. La fel și joi. Ce au în comun preluările aceluiași raport, după cele două surse, după raportul din 8 Mai? 

Similitudinile în preluare:

• „Criza politică din România ar putea afecta sursele de finanțare externă. O decizie de a convoca alegeri parlamentarea ar pune și mai mult presiune asupra eforturilor de refinanțare”
• „Accesul guvernului la euroobligațiuni a slăbit. Ceea ce a dus la presiuni asupra cursului de schimb și a pieței interne de obligațiuni”

Ce mai spune S&P: 

„Banca centrală a României a intervenit joi pentru a susține leul, pe fondul creșterii costurilor de împrumut după ce victoria candidatului de extremă dreapta George Simion în primul tur al alegerilor prezidențiale a adâncit criza politică din a doua cea mai mare economie din Europa Centrală.”.

Ați reținut, da? „a intervenit joi”. Pentru mine este încă un argument, suplimentar, că BNR a mimat intervenția de marți, când cursul euro-leu ajunsese la 5,12 lei. Joi este după ce miercuri, l-am întrebat pe viitorul Președinte al României (punând întrebarea comună celor doi finaliști), dacă, în calitate de viitor Președinte CSAT, va investiga rolul oricui în „lovitura de curs” din 5 mai 2025.

În rest, S&P constată la două săptămâni după ce eu v-am spus că „piața internațională de capital s-a închis pentru România” (din perspectiva dobânzilor nerezonabile”, același lucru. Deci, în mod real, piața de capital era deja închisă pentru România, prin prisma finanțării rezonabile, anterior primului tur.

Unde se disociază cele două preluări ale comunicatului de către presa externă

Una, Reuters, citează exact comunicatul și nu spune nimic despre vreo posibilitate de retrogradare a României la „junk”. 

Cealaltă, așa cum a fost preluată de presa din România, apreciază că „S&P Global Ratings a semnalat că România ar putea să își piardă gradul de investiție, dacă turbulențele politice subminează capacitatea țării de a reduce deficitul fiscal de a reduce deficitul fiscal, în urma unui colaps guvernamental”.

Această preluare este esențială, în opinia mea. Singurul lucru pe care l-a afirmat cert S&P în privința evoluției rating-ului României prin respectiva notă este că „acest raport nu reprezintă o acțiune de rating”. De unde până unde i se atribuie S&P riscul de a fi retrogradată, fără o acțiune de rating?

Ca va fi sau nu așa, vom vedea. În funcție de „arta” celor care un generat psihoza pe curs, pe care o mută deja într-o altă arenă (mai multe, în editorialul următor”.

Dar ceea ce putem vedea este că S&P constată (ceea ce eu v-am arătat mult înainte de turul doi) că urmărește „criza politică” de după turul 1 al prezidențialelor. Or, adevărata criză politică, a fost declanșată de cine? Nu de votul democrat al populației, ci de politica PSD-PNL, speriați de perspectiva că nu vor mai putea să întrețină rețelele de sifonare a banului public, prin interpuși. „Lovitura de curs” pare să fie fix o manifestare a acestei temeri, prin „arta” jocului operativ al direcției operațiuni de piață a lui Mugur Isărescu.

Și încă ceva: Am citit cu mare interes interviul domnului Silviu Cerna, realizat pentru Libertatea de Daniel Dancea, care în esență, susține două lucruri: „leul a fost supra-apreciat”, „în decembrie BNR a cheltuit peste 7 miliarde din euro din rezerva valutară iar în aprilie alte 6,6 miliarde de euro”. Deci, în opinia mea, pe baza acestor date, BNR a cheltuit doar în decembrie și aprilie peste 13,6 miliarde de euro, ca să apere un nivel de curs care nu era de apărat (5 lei pentru un euro), cauționând astfel, tot în opinia mea, politica de pârjolire a economie de către PSD-PNL. 

Și brusc, lasă cursul să se deprecieze marți, 6 mai 2025, după ce piața a fost aproape insensibilă la știrea că Simion l-a bătut pe Nicușor în primul tur, și se face că intervine cu 2 miliarde de euro (față de 13,6 în trecut). Iar BNR intervine în piață pentru a limita psihoza leului (și a o muta în altă arenă), abia după ce viitorul Președinte al României a avut ocazia să spună cum privește „lovitura de curs”, din perspectiva desecretizării de documente în CSAT, pârghie care o va avea după 18 mai 2025. Oricare ar fi Președintele României.

Foto: Hepta

Abonați-vă la COMPULSIV! Carte, film, muzică, politică și social media - filtrate rapid de un consumator compulsiv - Costi Rogozanu.

ABONEAZĂ-TE