Atmosfera din tabăra scepticilor a devenit exuberantă duminică înainte de anunțarea primelor rezultate oficiale la Reykjavík. „Vom câștiga”, spunea Salma Björk Önnudóttir, coordonatoare a campaniei „Nu”, anticipând deznodământul scrutinului. Rezultatele oficiale confirmate duminică dimineață arată că islandezii au respins reluarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană la o diferență strânsă, de 52,8% la 47,2%.
Cuprins:
Scrutinul constituie un eșec major pentru guvernul care transformase referendumul într-un pilon al mandatului său, dar și pentru Bruxelles. Prezența la vot a depășit-o pe cea de la recentele alegeri parlamentare. Premierul Kristrún Mjöll Frostadóttir a salutat participarea civică, recunoscând totodată că tabăra adversă s-a mobilizat superior și că strategia executivului nu a funcționat.
Scepticismul adânc înrădăcinat față de instituțiile europene a cântărit decisiv la urne. Oponenții au marșat pe suveranitatea națională și pe apărarea pescuitului, pilon vital al economiei insulare, potrivit analizei Politico.
Avertismentul că aderarea ar impune deschiderea apelor către flotele străine și pierderea controlului cotelor în cadrul Politicii Comune de Pescuit a surclasat promisiunile privind moneda euro sau scăderea costului vieții.
Semnalele de deschidere de la Bruxelles nu au convins, iar mediul rural a respins categoric dialogul, atingând aproape 63% împotrivă în nord-vest. Capitala a oferit un avans fragil taberei proeuropene, iar analiștii subliniază că dezbaterea a fost percepută ca un vot definitiv asupra aderării, blocând tema pentru o generație.
Aderarea Islandei ar fi reprezentat un semnal puternic de unitate europeană în fața tensiunilor geopolitice și a influenței tot mai mari a puterilor autoritare, precum Rusia și China. În plus, o prezență mai mare a UE în zona Arctică ar fi avut o valoare geostrategică semnificativă și ar fi putut da un impuls negocierilor cu alte state candidate, potrivit Politico.eu.
Chiar și cu un rezultat negativ, relațiile dintre Reykjavik și Bruxelles vor rămâne strânse. Guvernul islandez a transmis că, în absența unui acord pentru reluarea negocierilor, intenționează să consolideze cooperarea cu UE prin alte mijloace.
Această decizie reconfirmă relația complicată a Islandei cu blocul comunitar, începută în 2009 în plină criză financiară și sistată oficial în 2013. Guvernul a devansat consultarea tocmai din cauza tensiunilor externe generate de politicile comerciale agresive și noile tarife vamale ale lui Donald Trump.
Premierul a avertizat asupra riscului de izolare economică, iar declarațiile de la Washington privind Groenlanda au sporit neliniștea, însă temerile geopolitice nu au convins populația să cedeze controlul. Deși este membru fondator al NATO și găzduiește baze la Keflavík, Islanda a refuzat integrarea în UE. Islandezii au preferat statutul oferit de Spațiul Economic European, fără obligațiile de membru deplin.