Motivele pentru care islandezii au respins aderarea la Uniunea Europeană. De ce votul e un eșec major pentru Bruxelles
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Atmosfera din tabăra scepticilor a devenit exuberantă duminică înainte de anunțarea primelor rezultate oficiale la Reykjavík. „Vom câștiga”, spunea Salma Björk Önnudóttir, coordonatoare a campaniei „Nu”, anticipând deznodământul scrutinului. Rezultatele oficiale confirmate duminică dimineață arată că islandezii au respins reluarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană la o diferență strânsă, de 52,8% la 47,2%.
Cuprins:
- Eșec major pentru guvernul care făcuse din aderare un pilon major al programului său
- Protejarea cotelor de pescuit și refuzul cedării de suveranitate au dominat opțiunea cetățenilor
- De ce rezultatul referendumului este o lovitură pentru Bruxelles
- Presiunile comerciale ale lui Donald Trump nu i-au speriat pe islandezi
Eșec major pentru guvernul care făcuse din aderare un pilon major al programului său
Scrutinul constituie un eșec major pentru guvernul care transformase referendumul într-un pilon al mandatului său, dar și pentru Bruxelles. Prezența la vot a depășit-o pe cea de la recentele alegeri parlamentare. Premierul Kristrún Mjöll Frostadóttir a salutat participarea civică, recunoscând totodată că tabăra adversă s-a mobilizat superior și că strategia executivului nu a funcționat.
Protejarea cotelor de pescuit și refuzul cedării de suveranitate au dominat opțiunea cetățenilor
Scepticismul adânc înrădăcinat față de instituțiile europene a cântărit decisiv la urne. Oponenții au marșat pe suveranitatea națională și pe apărarea pescuitului, pilon vital al economiei insulare, potrivit analizei Politico.
Avertismentul că aderarea ar impune deschiderea apelor către flotele străine și pierderea controlului cotelor în cadrul Politicii Comune de Pescuit a surclasat promisiunile privind moneda euro sau scăderea costului vieții.
Semnalele de deschidere de la Bruxelles nu au convins, iar mediul rural a respins categoric dialogul, atingând aproape 63% împotrivă în nord-vest. Capitala a oferit un avans fragil taberei proeuropene, iar analiștii subliniază că dezbaterea a fost percepută ca un vot definitiv asupra aderării, blocând tema pentru o generație.
De ce rezultatul referendumului este o lovitură pentru Bruxelles
Aderarea Islandei ar fi reprezentat un semnal puternic de unitate europeană în fața tensiunilor geopolitice și a influenței tot mai mari a puterilor autoritare, precum Rusia și China. În plus, o prezență mai mare a UE în zona Arctică ar fi avut o valoare geostrategică semnificativă și ar fi putut da un impuls negocierilor cu alte state candidate, potrivit Politico.eu.
Chiar și cu un rezultat negativ, relațiile dintre Reykjavik și Bruxelles vor rămâne strânse. Guvernul islandez a transmis că, în absența unui acord pentru reluarea negocierilor, intenționează să consolideze cooperarea cu UE prin alte mijloace.
Presiunile comerciale ale lui Donald Trump nu i-au speriat pe islandezi
Această decizie reconfirmă relația complicată a Islandei cu blocul comunitar, începută în 2009 în plină criză financiară și sistată oficial în 2013. Guvernul a devansat consultarea tocmai din cauza tensiunilor externe generate de politicile comerciale agresive și noile tarife vamale ale lui Donald Trump.
Premierul a avertizat asupra riscului de izolare economică, iar declarațiile de la Washington privind Groenlanda au sporit neliniștea, însă temerile geopolitice nu au convins populația să cedeze controlul. Deși este membru fondator al NATO și găzduiește baze la Keflavík, Islanda a refuzat integrarea în UE. Islandezii au preferat statutul oferit de Spațiul Economic European, fără obligațiile de membru deplin.
