Analiză Reuters: Leul românesc este cea mai slabă monedă din Europa Centrală și de Est

Leul românesc a înregistrat, în acest an, cea mai slabă performanţă din regiune, din cauza politicilor fiscale lipsite de predictibilitate şi a sporirii dezechilibrelor economice. Iar specialiștii consultați de Reuters se așteaptă ca anul viitor moneda românească să se deprecieze mai mult ajungând la la 4,81 pentru un euro, de la 4,725.

„Când te confrunţi cu adâncirea deficitului public şi a celui de cont curent, în pofida îmbunătăţirii evoluţiei activelor riscante pe plan global, încă ne aşteptăm ca moneda României să aibă o evoluţie mai puţin performantă. În principiu, leul este mai slab decât alte valute din CEE”, a apreciat Ciprian Dascălu, economist şef pentru România la ING pentru Reuters.

Deficitul bugetar consolidat al României s-a adâncit la 1,4% din PIB în primele cinci luni din acesta an, de la 1,1% la finalul lui aprilie, în timp ce deficitul de cont curent s-a adâncit cu 38,5%, la 2,31 miliarde de euro, în perioada ianuarie-aprilie 2019.

Principalele valute din Europa Centrală şi de Est (CEE) ar urma să se aprecieze uşor faţă de euro în următorul an, conform sondajului realizat de Reuters, deoarece băncile centrale din regiune indică menţinerea unor rate stabile ale dobânzilor, spre deosebire de politicile anunţate de Rezerva Federală a SUA (Fed) şi de oficialii Băncii Centrale Europene (BCE).

Recomandări

Anunț oficial. România îndeplinește criteriul privind eliminarea vizelor pentru SUA: decizia finală, așteptată anul viitor

De exemplu în Ungaria, analiştii se aşteaptă ca forintul să se aprecieze cu 0,77% faţă de euro, la 320 de forinţi pentru un euro, în timp ce în Polonia zlotul ar urma să se aprecieze cu 0,5% faţă de moneda comună, la 4,22 zloţi pentru un euro, iar coroana cehă se va aprecia uşor, la 25,30 pentru un euro.

Această evoluție a celorlalte monede analizate se datorează, potrivit analiștilor, băncilor centrale din Polonia, Ungaria şi Cehia care nu vor modifica ratele dobânzilor, în pofida majorării inflaţiei.

Majorarea salariilor a stimulat avansul economiei în Europa Centrală, accelerând inflaţia, spre deosebire de încetinirea din zona euro.

„Cea mai mare provocare ar fi o reducere a ratei dobânzii de către BCE, ne aşteptăm la o scădere chiar cu 20 de puncte de bază şi la extinderea programului de relaxare cantitativă (QE)”, a explicat Tatha Ghose, economist la Commerzbank, scrie Agerpres.

Citește și:

La 24 de ani, un maramureșean vrea să candideze la primărie și să schimbe destinul orașului natal: „Rămân în țară orice s-ar întâmpla”. Tânărul candidat promite „în primul rând, apă potabilă și drumuri”

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro