Ce scrie presa internațională după ce Guvernul Siegfried Mureșan a picat în Parlament
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Politico, AFP și Reuters au relatat miercuri, 30 septembrie, despre eșecul lui Siegfried Mureșan de a obține votul de învestitură în Parlament, subliniind că rezultatul prelungește criza politică.
Urmărește, de luni până duminică, de la ora 18:00, Focus la Prima TV.
---------------
Ce scriu Politico, AFP și Reuters după ce Guvernul Siegfried Mureșan a picat în Parlament
Cele trei publicații au remarcat dificultățile președintelui Nicușor Dan de a forma o majoritate și riscurile politice și economice generate de impasul guvernamental.
„Parlamentul României a respins miercuri încercarea lui Siegfried Mureșan de a forma un guvern, adâncind criza politică începută după destrămarea coaliției, în luna mai. Președintele Nicușor Dan, independent moderat, l-a propus pe europarlamentarul Mureșan pentru funcția de premier, însă parlamentarii de la București nu au susținut candidatura acestuia în votul de miercuri. Este a doua oară când Parlamentul respinge oficial propunerea președintelui Dan. Mureșan nu a reușit să obțină sprijinul Partidului Social Democrat (PSD), primind doar 182 de voturi din cele 233 necesare pentru obținerea majorității. Potrivit Constituției României, acest lucru face posibilă convocarea unor alegeri anticipate”, a scris Politico.
La rândul său, Agenția France Presse a relatat: „Europarlamentarul liberal Siegfried Mureșan nu a reușit să obțină sprijinul parlamentarilor, primind doar 182 dintre cele 233 de voturi necesare pentru aprobarea Guvernului său, potrivit numărătorii oficiale. Acest lucru apropie perspectiva organizării unor alegeri anticipate, însă președintele proeuropean Nicușor Dan a avertizat că acestea nu ar rezolva criza cu care se confruntă țara est-europeană. O coaliție guvernamentală proeuropeană s-a destrămat în luna mai, când social-democrații aflați la guvernare, împreună cu extrema dreaptă din opoziție, l-au înlăturat pe premierul liberal Ilie Bolojan. De atunci, președintele Dan a nominalizat trei candidați pentru funcția de premier, însă niciunul nu a reușit să formeze un guvern”.
Iar Reuters a notat: „Mureșan, în vârstă de 45 de ani, un europarlamentar apreciat, este a treia nominalizare pentru funcția de premier care eșuează din partea președintelui centrist Nicușor Dan [...]. Leul românesc a rămas miercuri la un nivel stabil față de euro, întrucât rezultatul votului fusese deja anticipat de piețe, însă moneda s-a depreciat cu 3,5% în acest an, având o evoluție mai slabă decât monedele altor țări din Europa Centrală și de Est. Agențiile de rating au transmis că abilitatea României de a adopta un buget pentru 2027 care să includă noi reduceri ale deficitului va fi esențială pentru ca țara să își păstreze ratingul suveran la ultima treaptă din categoria investment grade”.
Reamintim că guvernul propus de Siegfried Mureșan nu a primit votul de învestitură în Parlament. Au fost 197 de voturi exprimate, dintre care 182 pentru și 15 împotrivă, sub pragul de 233 de voturi necesare.
Trei tentative eșuate ale lui Nicușor Dan de formare a Guvernului: Tomac, Veștea, Mureșan. Cronologia celor patru luni după demiterea premierului Bolojan
România este în criză politică din 20 aprilie, când PSD i-a retras sprijinul politic premierului PNL Ilie Bolojan, iar pe 23 aprilie, miniștrii partidului condus de Sorin Grindeanu și-au depus demisiile. Pe 5 mai, moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR a trecut de Parlament și Guvernul Bolojan a căzut după 11 luni de la învestire.
Ulterior, Nicușor Dan a făcut două nominalizări pentru funcția de premier: Eugen Tomac, care și-a depus mandatul înainte de votul din Parlament, și Adrian Veștea, al cărui guvern a fost respins pe 22 iunie.
Foarte important, coaliția PSD-PNL, care s-a format în noiembrie 2021 cu girul fostului președinte Klaus Iohannis, s-a rupt în aprilie 2026, după 5 ani.
Cronologia evenimentelor după ce Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură pe 5 mai
- 5 mai - Seara, președintele Nicușor Dan a declarat: „Vom avea un nou Guvern într-un termen rezonabil”.
- 18 mai - Au început consultările formale de la Palatul Cotroceni cu PSD, PNL, USR, UDMR și AUR pentru desemnarea unui premier care să formeze un Guvern.
- 4 iunie - Nicușor Dan l-a nominalizat pe Eugen Tomac premier.
- 14 iunie - Nicușor Dan a anunțat că Tomac și-a depus mandatul și a propus a doua variantă de premier, pe Adrian Veștea. Tabăra din Partidul Național Liberal apropiată de președintele partidului, Ilie Bolojan, l-a acuzat imediat pe șeful statului că vrea să rupă PNL, după ce l-a nominalizat pe prim-vicepreședintele Veștea fără să anunțe conducerea liberalilor și fără acceptul lor. „Un act ostil, o evidentă încercare de rupere a PNL, intenție intuită încă de la doborârea guvernului în interesul PSD”, a spus atunci Bolojan.
- 21 iunie - PNL decide la Congresul extraordinar că participarea membrilor partidului într-un Guvern cu PSD va genera excluderea lor. S-a cerut demisia din PNL a lui Adrian Veştea, Lucian Bode, Rareş Bogdan, Hubert Thuma şi a Alinei Gorghiu, considerați „puciști”.
- 22 iunie - Adrian Veștea a mers în Parlament cu programul de guvernare și lista miniștrilor, dar a picat la vot cu 189 de voturi favorabile, în condițiile în care avea nevoie de 233.
- 23 iunie - Nicușor Dan a început consultările oficiale cu partidele pentru a găsi un premier acceptat de toți. După câteva zile, PSD a venit cu varianta Sorin Grindeanu, președintele partidului, iar PNL, USR și UDMR l-au propus pe Siegfried Mureșan, cu toate că Bolojan afirmase inițial că PNL este dispus să voteze un guvern minoritar PSD.
- 25 iunie - Nicușor Dan a fost întrebat de jurnaliști dacă Bolojan l-a mințit referitor la susținerea Guvernului Tomac. Iar președintele nu a negat, răspunzând diplomatic: „Nu o să vă răspund la această întrebare, dar o să vă spun că în momentul în care I-am desemnat pe Eugen Tomac, am avut așteptarea rezonabilă că o să fie o majoritate pentru această nominalizare, că altfel nu aș fi făcut-o”.
- 26 iunie - șeful statului a chemat din nou partidele la discuții, dar nu s-a ajuns la niciun rezultat. În acest context, Nicușor Dan l-a acuzat indirect pe Bolojan de minciună după ce acesta a spus că PNL va sustine inclusiv un Guvern minoritar PSD, lucru nedovedit în negocierile de la Cotroceni: „Am revenit la blocajul politic pe care marți îl credeam depășit. În baza pozițiilor partidelor de la consultări, a existat o singură formulă care părea că va întruni sprijinul unei majorități parlamentare: guvern minoritar PSD. Marți, PNL s-a angajat să voteze un guvern minoritar PSD, cu anumite condiționări față de programul de guvernare. De marți până azi, PNL și-a schimbat poziția”.
- 20 august - Prim-vicepreședintele PNL, Ciprian Ciucu, a declarat că Alexandru Nazare nu este membru PNL, dar dacă dorește să devină premier în viitorul Guvern, numele său fiind tot mai vehiculat, trebuie să vină în partid, să spună acest lucru și să primească votul, ca să nu se repete situația lui Adrian Veștea, pentru că Nazare este ministru asumat de PNL.
- 25 august - Ilie Bolojan nu a mai insistat cu varianta Siegfried Mureșan premier. „În funcție de discuțiile cu colegii, vom face o propunere”, a spus președintele PNL.
- 28 august - Nicușor Dan a promulgat Legea ANI prin care Dominic Fritz își pierde mandatul de primar în Timișoara. „Dacă nu riscam pierderea banilor din PNRR, retrimiteam proiectul în Parlament”, a explicat șeful statului. Fritz rămâne însă președinte USR.
- 31 august - Kelemen Hunor i-a reproşat lui Siegfried Mureşan, propus premier de PNL-USR-UDMR, că „a dispărut” din spațiul public. „Am discutat și cu Bolojan”, a afirmat președintele UDMR.
- 17 septembrie - Preşedintele Nicuşor Dan a anunţat după consultările cu partidele politice că îl propune pentru funcţia de premier pe Siegfried Mureşan și că acesta i-a cerut un timp de gândire. „Suntem la mai mult de patru luni după ce guvernul a fost demis prin moţiune de cenzură şi în interiorul acestui interval am avut sute de ore de discuţii şi împreună, şi separat cu partidele politice pentru a găsi o soluţie de ieşire din această criză. O să spun direct, am văzut la partide multă preocupare electorală şi mult mai puţină preocupare pentru interesul naţional. Ba chiar un şef de partid mi-a spus în privat: Asta cu România e problema ta, cu partidul e problema mea. Şi nu e în regulă”, a afirmat șeful statului într-o declarație de presă. La scurt timp, Mureşan a anunţat pe Facebook că acceptă propunerea
- 21 septembrie - decretul de numire a fost publicat în Monitorul Oficial, iar Siegfried Mureșan avea la dispoziție 10 zile să formeze un guvern cu care să vină în fața Parlamentului ca să ceară votul de învestitură.
- 30 septembrie - Guvernul Mureșan a picat la votul din Parlament. A primit 182 de voturi, dar erau necesare 233.
Ilie Bolojan conduce Guvernul din iunie 2025 și Partidul Național Liberal din iulie 2025, în calitate de președinte cu puteri depline.
