Când ar putea fi redeschisă centrala de la Cernavodă. Cristian Bușoi: „Există planuri de rezervă”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Reactoarele nucleare de la Cernavodă nu vor fi deschise în septembrie, a declarat joi secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, precizând că prognozele pentru următoarele 10 zile nu oferă perspective favorabile pentru reluarea activității în condiții de siguranță, potrivit Digi 24.
Cuprins:
Centrala Cernavodă ar putea fi repornită abia la mijlocul lunii octombrie, în funcție de evoluția debitului Dunării, mai spune el.
Debitul scăzut al Dunării amână repornirea
„La Cernavodă situația este în continuare rezervată. Prognoza pe următoarele 10 zile arată că nu vom avea un nivel al debitului la intrarea în țară și un nivel al apei la Cernavodă care să permită redeschiderea în siguranță a celor două reactoare, pentru a avea apa necesară pompelor de răcire.
În luna septembrie, acest lucru este exclus, iar abia către mijlocul lunii octombrie, în funcție de prognoze, vom putea lua o decizie. În plus, pentru următoarele zile, se anunță scăderi importante ale debitului Dunării”, a explicat Cristian Bușoi.
Secretarul de stat a adăugat că, deși situația nu este alarmantă și există planuri de rezervă, nivelul debitului actual nu permite repornirea reactoarelor.
„Nu există cel mai mic semn de întrebare în legătură cu securitatea. Avem comitete pregătite pentru orice fel de situație, dar, din păcate, nivelul apei nu este suficient pentru redeschidere”, a precizat Bușoi.
Centrala Nucleară de la Cernavodă a fost deconectată total de la Sistemul Energetic Național pe 13 august 2026, după ce debitul Dunării a scăzut atât de mult încât funcționarea în siguranță a Reactorului 2 era în pericol. Inițial, Reactorul 1 a fost oprit pe 27 iulie din aceeași cauză.
Importurile, principala soluție pentru energia lipsă
În ceea ce privește acoperirea deficitului de producție cauzat de oprirea reactoarelor, Bușoi a menționat că România s-a bazat în mare parte pe importuri și pe alte surse interne.
„Sigur că a fost foarte importantă și funcționarea cu patru grupuri a Complexului Energetic Oltenia. Centralele pe gaz - OMV Brazi și, mai ales, Iernutul vechi, plus toate celelalte mai mici - au funcționat la capacitate maximă”, a subliniat acesta.
Sursele regenerabile au avut, de asemenea, un rol crucial.
„În timpul zilei am compensat din solar. Înainte de închiderea reactoarelor, aveam supraproducție din sursă solară în timpul zilei, iar o parte din electricitate mergea către sudul țării, către Bulgaria, uneori la prețuri negative. Acum, acea supraproducție a fost înlocuită de capacitățile pe solar, iar producția eoliană ne-a ajutat să reducem importurile. De exemplu, miercuri seara am avut 1.200 de megawați în vârful cel mai înalt de eolian”, a detaliat Bușoi.
Cu toate acestea, importurile rămân principala sursă de acoperire a consumului, mai ales în lipsa unei producții constante din alte surse.
„Când am avut o producție redusă din eolian, importurile au ajuns și la 2.500 de megawați în orele de vârf”, a adăugat oficialul Ministerului Energiei.
Nivelurile Dunării rămân critice
La Cernavodă, nivelul Dunării era miercuri, 24 septembrie 2026, de -245 cm, cu doar 10 cm peste minimul record înregistrat pe 20 septembrie, dar cu 30 cm sub nivelul de la începutul lunii august.
Debitul fluviului la intrarea în țară rămâne staționar, la doar 1.600 m³/s, semnificativ sub media multianuală a lunii septembrie, de 3.800 m³/s.
Nivelul scăzut al apei continuă să reprezinte o provocare majoră pentru autorități și pentru funcționarea în siguranță a centralei nucleare.
Guvernul a dat 5,1 milioane lei pentru lucrări urgente de dragaj pe Dunăre
Guvernul a alocat luni 5,1 milioane de lei pentru lucrări urgente de dragaj pe Dunăre, măsură esențială pentru a asigura funcționarea Centralei Nucleare de la Cernavodă, afectată de seceta extremă.
Fondurile provin din rezerva bugetară și vor fi direcționate pentru adâncirea albiei fluviului în două zone critice, prevenind riscul opririi producției de energie electrică.
Lucrările vor viza punctele Cochirleni (km fluvial 309-304) și Caragheorghe-Turcescu (km fluvial 345-342), fiecare primind câte 2,55 de milioane de lei pentru dragarea a aproximativ 50.000 de metri cubi de material.
Specialiștii au propus și redistribuirea debitului de apă între brațele Bala și Dunărea Veche pentru menținerea unui nivel optim al fluviului.
Există câteva scenarii și soluții de rezervă care sunt luate în calcul pentru a face față compensării de curent electric din România, după oprirea reactorului 2 al Centralei Nuclearelectrice de la Cernavodă, spun oficialii din Energie și experții consultați de Libertatea.
România cumpără energie din Ucraina și Bulgaria
Nuclearelectrica cumpără energie electrică și din Ucraina, cu sprijinul companiei Energocom, furnizorul de curent din Republica Moldova, a anunțat recent instituția română.
Cum arată o zi pe piața de energie din România/Bulgaria. „Nu ne țepuiesc ei, e diferența între a-ți face treaba și a nu ți-o face”, spune Otilia Nuțu, expert în energie.
Criza energetică a fost accentuată de seceta severă și de scăderea debitelor râurilor, inclusiv ale Dunării, a anunțat premierul demis Ilie Bolojan. În consecință, vineri, 31 iulie, Guvernul a declarat stare de alertă la nivel național pe toată durata lunii august.
