Cinci măsuri de forță pe care Uniunea Europeană le poate folosi într-un război comercial cu China
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Uniunea Europeană se confruntă cu provocări economice majore în relația cu China, în condițiile în care produsele chinezești continuă să inunde piețele europene, punând presiune pe locurile de muncă și producția locală. Surplusul comercial al Chinei cu UE a ajuns la 113 miliarde de dolari în primele patru luni din 2026, comparativ cu 91 miliarde de dolari în aceeași perioadă din 2025. Acest dezechilibru în creștere alimentează tensiunile economice și politice dintre cele două părți.
Cuprins:
- Uniunea Europeană vrea să limiteze la maximum 40% importurile de la un singur furnizor
- Tarifele pregătite de Uniunea Europeană împotriva Chinei riscă să declanșeze represalii
- Bruxelles-ul analizează introducerea unor taxe antidumping pentru produsele chinezești
- Activarea instrumentului anti-coerciție al UE
- UE propune eliminarea treptată a furnizorilor considerați cu risc ridicat, precum Huawei și ZTE
- Europa a privit cu teamă întâlnirea dintre Donald Trump și Xi Jinping
- Europa nu a găsit încă alternative viabile pentru a-și reduce dependența de China
- „Al doilea șoc chinezesc” amenință să pună la pământ industria europeană
Uniunea Europeană vrea să limiteze la maximum 40% importurile de la un singur furnizor
Comisia Europeană a intensificat eforturile pentru reducerea dependenței economice de China, în contextul în care Beijingul a introdus restricții la exportul de resurse critice, precum minereurile rare și cipurile, esențiale pentru industrii-cheie din UE.
Un plan recent propus prevede ca firmele europene să-și diversifice sursele de aprovizionare, limitând achizițiile de la un singur furnizor la maximum 30-40%. „Este vital să protejăm industriile strategice ale UE, inclusiv cele din domeniul auto, tehnologiile verzi și apărarea”, subliniază oficialii europeni pentru Euronews.
Tarifele pregătite de Uniunea Europeană împotriva Chinei riscă să declanșeze represalii
În paralel, Comisia Europeană examinează introducerea unor tarife suplimentare pentru sectoarele afectate de supraproducția chineză, cum ar fi industria chimică, unde importurile din China au crescut cu 81% în ultimii cinci ani. Totuși, astfel de măsuri implică riscuri.
„Industria chimică europeană generează peste 30% din venituri din exporturi, inclusiv către China. Orice acțiune împotriva Beijingului ar putea declanșa represalii economice”, avertizează Philipp Sauer, expert comercial al Cefic, într-un interviu pentru Euronews.
Bruxelles-ul analizează introducerea unor taxe antidumping pentru produsele chinezești
O altă opțiune pe masa Bruxelles-ului este utilizarea taxelor antidumping și antisubvenție, aplicate produselor chinezești vândute sub prețul pieței sau susținute de subvenții neechitabile. Investigarea acestor cazuri este însă un proces îndelungat, care poate dura până la 18 luni, iar resursele administrative ale Comisiei sunt limitate.
Activarea instrumentului anti-coerciție al UE
Instrumentul anti-coerciție, descris drept „arma economică“ a UE, ar putea fi activat ca răspuns la presiunea Chinei. Acesta permite blocarea accesului companiilor chineze la licitații publice și licențe europene. Totuși, aplicarea sa necesită sprijinul majorității statelor membre, iar consensul rămâne incert. Germania și Spania, de exemplu, adoptă poziții mai favorabile față de Beijing, având interese economice directe.
UE propune eliminarea treptată a furnizorilor considerați cu risc ridicat, precum Huawei și ZTE
Un alt obstacol major este lipsa de unitate între țările membre în ceea ce privește strategia față de China. Divergențele sunt evidente în sectorul tehnologiei informației și comunicațiilor (ICT), unde UE propune eliminarea treptată a furnizorilor considerați cu risc ridicat, precum Huawei și ZTE. Spania și Germania, având infrastructuri digitale bazate pe echipamente chinezești, se opun acestei măsuri, invocând costuri financiare ridicate și dependența de alternativele europene mai scumpe.
În timp ce operatorii de telecomunicații din UE solicită compensații similare cu programul american „Rip and Replace”, sprijinul financiar din partea guvernelor europene întârzie. „Abordarea completă de deconectare economică de China ar putea avea consecințe politice și economice uriașe. Rămâne de văzut dacă statele membre vor fi dispuse să suporte aceste costuri”, conchide analiza.
Europa a privit cu teamă întâlnirea dintre Donald Trump și Xi Jinping
Summitul recent de la Beijing dintre Donald Trump și Xi Jinping amplifică temerile la Bruxelles, oficialii europeni avertizând că un eventual acord bilateral ar putea asigura Statelor Unite un acces preferențial la minereurile rare chinezești. O astfel de înțelegere riscă să lase Uniunea Europeană în fața unor penurii severe și restricții la export pentru resurse vitale în producția de semiconductori, vehicule electrice și tehnologii de apărare.
„China pare să autorizeze exporturile în mod selectiv, exercitând în același timp influență asupra lanțurilor de aprovizionare considerate strategice, mai ales când vine vorba de aplicații de apărare sau înalte tehnologii”, explică Ilya Epikhin, consultant al firmei Arthur Little.
Europa nu a găsit încă alternative viabile pentru a-și reduce dependența de China
Germania și Japonia au început deja să investească în alternative pentru a-și reduce dependența de China, însă Europa în ansamblu rămâne în urmă. Potrivit unui raport realizat de Institutul de Studii de Securitate al UE (EUISS), blocul comunitar și-a setat obiective ambițioase pentru producția locală de minereuri critice, dar nu a alocat resursele necesare pentru a concura cu sprijinul de stat substanțial oferit de China.
„Europa este în urmă. Deși a identificat 60 de proiecte strategice în cadrul Legii privind materiile prime critice din 2023, nu a luat măsurile necesare pentru a le face viabile financiar”, se arată în raport.
„Al doilea șoc chinezesc” amenință să pună la pământ industria europeană
Europa se confruntă cu un „al doilea șoc chinezesc” devastator, care pune în pericol supraviețuirea industriei sale pe fondul subvențiilor masive de la Beijing și al devalorizării yuanului. De la platformele de comerț online precum Shein și Temu, până la gigantul auto BYD, produsele chinezești inundă piața europeană, ducând la un deficit comercial record și la pierderi masive de locuri de muncă, în special în Germania.
Primul șoc chinezesc a fost privit cu relativă îngăduință de statele bogate, deoarece China livra în principal bunuri de larg consum ieftin.
În ultimele trei decenii însă, mirajul Chinei ca piață de desfacere nelimitată s-a transformat într-o capcană strategică pentru industria europeană. De la statutul de „atelier al lumii”, Beijingul a evoluat rapid către cel de rival tehnologic major, depășind Occidentul în sectoare de înaltă valoare adăugată precum semiconductori, inteligența artificială, cipuri, robotica și tranziția energetică., sctoare pe care le domina, potrivit Le Monde.
Deși Uniunea Europeană a început să ia măsuri împotriva concurenței neloiale, răspunsul general rămâne fragmentat și insuficient pentru a opri acest „tăvălug” economic.
