Republica digitală. Lecția pe care ne-a dat-o Moldova la PISA 2025. Profesorul Tudor Lapp, despre boom-ul tehnologic și reformarea educației de peste Prut: „Pentru noi digitalizarea a fost o prioritate națională”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În timp ce învățământul din România se confruntă cu un blocaj structural profund, Republica Moldova turează motoarele educației la maximum, iar rezultatele au început să se vadă. Spre deosebire de elevii români, care au obținut la PISA 2025 punctaje dezastruoase, cei de peste Prut au înregistrat progrese notabile. Cum de au ajuns la această performanță a explicat pentru Libertatea Tudor Lapp, profesor de informatică la Chișinău și formator în cadrul Centrului Național de Inovații Digitale în Educație - Clasa Viitorului.
Cuprins:
- Elevii din Republica Moldova, progrese notabile la PISA 2025. Record la Științe și Competențe digitale
- Tudor Lapp: „Avem peste 300 de cluburi de robotică și programe educaționale care încurajează digitalizarea copiilor prin joacă”
- „Clasa Viitorului”, un program național de digitalizare a profesorilor
- Școlile din Moldova, adevărate hub-uri tehnologice. Tudor Lapp: „Laboratoarele sunt dotate cu până la 10 tehnologii diferite”
- Despre proiectul „Școala Model” și cum încearcă Republica Moldova să prevină inechitatea dintre elevi
- Profesorii, instruiți cum să implementeze inteligența artificială în procesul de predare
- Ce măsuri propune Moldova după rezultatele PISA 2025: manuale estoniene, revizuirea examenelor și promovarea lecturii
Elevii din Republica Moldova, progrese notabile la PISA 2025. Record la Științe și Competențe digitale
Rezultatele PISA 2025 plasează Republica Moldova pe locul 59 în clasamentul mondial, din 91 de țări participante. Însă, chiar dacă poziția ocupată se află în partea inferioară a iararhiei, vorbim despre un progres notabil al elevilor de peste Prut. La Științe, mai exact, unde au bifat chiar un record, dar și la Competențe digitale. La această disciplină, de exemplu, Moldova a obținut 452 de puncte, un rezultat mai mare decât cel bifat de România, Georgia sau Bulgaria.
Să fie, oare, acesta un semn că digitalizarea a fost și este o prioritate națională? „Clar, da!”, a răspuns profesorul Tudor Lapp, care a explicat pentru Libertatea, în detaliu, cum este construit sistemul de educație moldovean, care sunt prioritățile, ce investiții majore au fost făcute și care este locul elevului în tot acest tablou.
Sistemul de educație din Republica Moldova a suferit începând cu anul 2014 transformări majore și se află, în continuare, în plină expansiune. Este motivul pentru care nivelul de pregătire al elevilor înregistrează progrese notabile. O spun cifrele și statisticile oficiale transmise de OCDE care reflectă ultimele rezultate PISA.
Concret, la disciplina Științe, elevii din Republica Moldova au obținut 422 de puncte, cu cinci mai mult decât în 2022. Spre deosebire, elevii români au scăzut cu trei puncte, de la la 428 la 425. Potrivit autorităților de la Chișinău, progresul vine în contextul investițiilor făcute în ultimii ani pentru îmbunătățirea condițiilor de studiu: școlile au fost dotate cu laboratoare de fizică, chimie, biologie și informatică și echipamente pentru diferite experimente.
Însă PISA 2025 a adus și un domeniu nou de evaluare: „Învățarea în lumea digitală”, care urmărește capacitatea elevilor de a folosi instrumentele digitale pentru a căuta și analiza informații, pentru a testa soluții și pentru a rezolva probleme. Iar la acest capitol Republica Moldova devansează nu doar România, ci și Bulgaria și Georgia. Rezultatul vine într-un context în care sistemul educațional moldovenesc a investit în ultimii ani în dotarea școlilor cu echipamente informatice și tehnologii educaționale. Dar nu numai.
„După cum îi spune și numele, învățarea în lumea digitală, această nouă disciplină introdusă în testarea PISA 2025 presupune evaluarea competențelor digitale ale elevilor. Practic, aceștia trebuie să demonstreze cum se descurcă în rezolvarea computațională a anumitor probleme date. În primul rând, trebuie să înțeleagă datele problemei și ce li se cere, iar apoi trebuie să găsească soluțiile”, a exxplicat profesorul Tudor Lapp.
Iar elevii moldoveni le-au găsit. Mai bine de cât ai noștri, mai bine decât elevii din Bulgaria și Georgia. „În Moldova, în ultimii ani, am asistat la un proces de dotare a școlilor cu tehnologie. S-a investit foarte mult în direcția aceasta. Dar nu vorbim doar despre tehnologie, ci și despre programe educaționale de digitalizare”.
Tudor Lapp: „Avem peste 300 de cluburi de robotică și programe educaționale care încurajează digitalizarea copiilor prin joacă”
Profesorul Tudor Lapp se referă la Programul Național de Robotică Educațională, o inițiativă susținută de Ministerul Educației și Cercetării din Republica Moldova, care dezvoltă abilitățile digitale, de proiectare și de programare ale elevilor. „În momentul acesta, la nivel național, noi avem aproximativ 300 de cluburi de robotică educațională. dar mai sunt și aproape 1.200 de școli, biblioteci, centru culturale care și-au înființat propriile cluburi. Practic, dacă vorbim despre instituțiile de învățământ, culturale și educaționale, cam un sfert dintre acestea dețin un club de robotică. Asta, la o populație de numai 2,4 milioane de locuitori. Ca să vă faceți o idee despre anvergura acestui proiect”.
Iar competițiile se țin lanț, copiii fiind implicați de mici în astfel de proiecte ce țin de tehnică și tehnologie. „Avem două mari competiții pe care le desfășurăm în Moldova: First Lego League, care urmează, de fapt, seria de evenimente de la First, cei care se ocupă de tot ce înseamnă robotică educațională la nivel mondial, și Sumobot, un concurs unde elevii construiesc roboți pe care, apoi, îi pun să se lupte într-un ring. Este distractiv, atractiv, copiilor le place căci muncesc și se distrează în același timp”.
Aceste programe educaționale care pun accent pe digital thinking contribuie mult la modul în care Moldova ajunge la copiii săi: le oferă oportunități de a gândi computațional, logic, coerent, le oferă uneltele necesare pentru ca ei să poată rezolva probleme, să poată descoperi soluții, să poată planifica un anumit mod de abordare a învățării.
„Copiii sunt încurajați să-și expună ideile liber, fără notițe, ca să-și afle lacunele, învață să-și schimbe modul de lucru dacă ceea ce au făcut până atunci nu a produs rezultate, nu a fost eficient. Cred că o primă concluzia asta ar fi: că Moldova se mobilizează mai bine atunci când apare o inițiativă nouă, pentru că vorbim despre o țară mai mică decât România. Și, fiind mai mică, lucrurile tind să se miște mai repede. La scară mai mare lucrurile, poate, sunt mai greu de urnit, poate mai greu de coordonat”, mai spune Tudor Lapp.
„Clasa Viitorului”, un program național de digitalizare a profesorilor
Pe lângă cluburile de robotică și digitalizarea copiilor prin joacă, în Republica Moldova a fost implementat un program național de formare profesională continuă a cadrelor didactice din învățământul preuniversitar. „Se numește Clasa Viitorului. Vorbim o subdiviziune a Universității Pedagogice de Sat „Ion Creangă”, unde eu sunt trainer. Trebuie să vă spun că în Moldova profesorii se formează și se perfecționează continuu prin participarea la o serie de cursuri pentru dezvoltarea competențelor generale. Iar focusul este orientat mult pe partea aceasta de digital, pe modalitățile de integrare a tehnologiei în procesul de predare”.
Formator la Clasa Viitorului, Tudor Lapp a explicat că acest program de digitalizare educațională include 123 de școli. „Cu mici excepții, suntem prezenți în fiecare raion”.
Clasa Viitorului este un proiect național de transformare digitală a educației din Republica Moldova, implementat prin intermediul Centrului Național de Inovații Digitale în Educație. Conceptul presupune spații moderne de învățare, săli de clasă echipate cu tehnologii de vârf, panouri interactive, tablete, chromebook-uri și echipamente pentru robotică sau imprimare 3D.
Programul promovează discipline precum Știință, Tehnologie, Inginerie, Arte și Matematică printr-o abordare practică și interactivă. Și nu se oprește aici. Acest concept se adresează inclusiv profesorilor și formării continue a acestora în domeniul competențelor digitale. „Clasa Viitorului promovează un concept pedagogic inovator care presupune trecerea de la învățarea pasivă la metode moderne, inclusiv modelare 3D și utilizarea inteligenței artificiale în educație”, a mai precizat profesorul.
Școlile din Moldova, adevărate hub-uri tehnologice. Tudor Lapp: „Laboratoarele sunt dotate cu până la 10 tehnologii diferite”
Clasa Viitorului este un concept preluat în anul 2017 de la European Schoolnet Academy și presupune reinventarea spațiilor de învățare dar și a pedagogiei. „Este un program prin care profesorii și elevii sunt antrenați în digitalizare, dar presupune și o întreagă rețea de laboratoare deschise în fiecare școală și în care se regăsesc între șase și zece tehnologii diferite, de la tot felul de roboței până la instrumente cu care elevii pot efectua diverse măsurători. Avem acea tehnologie cu care putem desfășura ore interactive, mai practice, mai aplicate”.
L-am rugat pe Tudor Lapp să ne ofere și alte exemple concrete de tehnologie aplicată la clasă, iar profesorul a amintit kiturile de electronică Snap Circuits.
„Sunt puzzle-uri din componente electronice pe care le folosim la fizică atunci când studiem curentul electric sau proprietățile de electricitate. Dar nu numai la fizică. Aceste jocuri pot fi folosite și în alte proiecte. De exemplu, vrei să vezi cum se asamblează un radio sau cum lucrează un circuit de bază”.
În școlile din Republica Moldova, în laboratoare, poți găsi și alte dispozitive menite să-i aducă pe copii mai aproape de procesul științific, să le dezvolte curiozitatea, pasiunea, inteligența. „Pocket Lab, de exemplu, este o cutiuță mică, portocalie, foarte simpatică, cu o grămadă de senzori în interior pe care îi putem folosi la fizică, la chimie, la geografie și care ne ajută să determinăm accelerația, presiunea atmosferica, temperatura. Sunt tot felul de lucruri pe care le putem face la clasă, iar copiii sunt avizi de cunoaștere”.
Profesorul explică faptul că aceste dispozitive îi atrag pe elevi, îi incită, le dezvoltă curiozitatea. „Nu trebuie să fie o activitate plictisitoare sau complicată. Practic, elevii se ajută de această tehnologie care le este pusă la dispoziție pentru a înțelege și mai bine disciplina respectivă. Tehnologia este parte integrată în procesul de învățare, digitalul se află la tot pasul însă este folosit doar acolo unde realmente este necesar. Tehnologia nu înlocuiește predarea tradițională de la clasă ci este doar o unealtă foarte folositoare de care ne ajutăm”.
În școlile de Republica Moldova disciplina Robotică este opțională, a precizat Tudor Lapp. „Mai avem, de asemenea, un modul opțional în cadrul disciplinei Educație tehnologică. Dacă elevii aleg să parcurgă acest modul, ei vor dedica o parte importantă din anul de studiu, mai exact un semestru, roboticii”.
Mai mult, explică profesorul, în Moldova există numeroase școli cu tradiție pe zona de robotică. „Aici sunt gândite proiecte interdisciplinare, activități de învățare de tip STEM”.
Despre proiectul „Școala Model” și cum încearcă Republica Moldova să prevină inechitatea dintre elevi
Profesorul Lapp consideră că, spre deosebire de Republica Moldova, în România există o discrepanță foarte mare între elevii de top și cei care nu performează foarte bine.
„România are foarte multe medalii obținute la olimpiade și concursuri internaționale inclusiv la matematică, informatică și științe. La fel și pe partea de robotică educațională, elevii români au înregistrat rezultate net superioare față de cei din Moldova. Noi suntem abia la început. Dar, când vine vorba despre discrepanțe, cred că în Moldova diferențele între elevi nu sunt atât de puternice, falia care îi desparte pe copii nu este atât de adâncă. Iar asta datorită programelor naționale implementate în ultimii ani. De exemplu, noi avem programul Școlilor Model, un concept menit să atragă elevii din unitățile mici, chiar din zonele defavorizate către aceste nuclee educaționale regionale”.
Una dintre problemele cu care se confruntă sistemul de educație din Moldova o reprezintă numărul mare al școlilor mici din zonele rurale. „Se știe, când ai o școală mică, nu-ți permiți prea multe resurse, n-ai atât de multe dotări. Este motivul pentru care s-a decis dezvoltarea unor unități mai mari tocmai pentru atragerea copiilor dintr-o zonă mai extinsă, fără posibilități”, explică profesorul Lapp.
„Și la noi s-au comasat școli, ca și în România, pentru că numărul elevilor de acolo era atât de mic încât nu se justificau cheltuielile. Însă, în timp ce unele școli s-au comasat, altele s-au modernizat devenind așa numitele Școli Model, centre educaționale regionale care atrag elevii din zona respectivă”. Ideea a fost ca toți copiii din rural să aibă parte de o educație cât mai bună fără să fie nevoiți să facă naveta la Chișinău sau în orașele mari. „Și avem microbuze care transportă copiii. Nu există ca ei să nu aibă cu ce veni la școală”.
În Școlile Model s-a investit foarte mult tocmai pentru a deveni cât mai atractive, pentru a-i convinge pe părinți și elevi să se înscrie acolo, chiar dacă nu sunt foarte aproape de casă. „S-a dezvoltat infrastructura, s-a investit în dotări, în programe educaționale, în resursa umană”.
Însă asta nu înseamnă că școlile mici, de la sat, au fost uitate. Dimpotrivă. Profesorul Lapp a explicat că în fiecare unitate de învățământ din Moldova, fie ea de la sat sau de la oraș, există internet și calculatoare. „De foarte mulți ani există implementată această inițiativă prin care școlile de la sat și bibliotecile au fost dotate cu internet și calculatoare. Poate semnalul e mai slab în anumite zone, poate calculatoarele nu sunt ele foarte noi, dar există, iar elevii au acces la tehnologie”.
Profesorii, instruiți cum să implementeze inteligența artificială în procesul de predare
În școlile din Republica Moldova a pătruns inclusiv inteligența artificială în sensul în care profesorii sunt instruiți cum s-o folosească și cum să le vorbească elevilor despre acest concept.
Este vorba despre programul național Digiprof, un program de dezvoltare a competențelor digitale ale profesorilor conform cadrului european DigCompEdu. Vorbim despre un parteneriat între Ministerul Educației din Republica Moldova și UNICEF cu Parteneriatul Global pentru Educație, un supliment de alfabetizare în domeniul inteligenței artificiale pentru profesori. „Aceștia sunt foarte bine instruiți, însă devine puțin problematic modul în care se traduce experiența lor în practica de la clasă”, explică profesorul. „Iar asta pentru că, deocamdată, avem multe întrebări și răspunsuri nu foarte bine definite. Cum ar trebui să folosim AI-ul la clasă? Cum ar trebui să-l folosească elevii? Cum am putea face evaluarea copiilor?”
Profesorul se referă la faptul că un eseu, un rezumat, un referat, o compunere, schița unui proiect, chiar un proiect cap-coadă, temele pe care le primesc elevii toate acestea pot fi realizate cu inteligența artificială. „Motiv pentru care eu, profesor, nu mai pot evalua corect munca lor. Deocamdată, lucrurile sunt destul de neclare. Spre deosebire de Estonia, de exemplu, acolo unde există un programul național - AI-LEAP se numește - prin care se integrează inteligența artificială în sistemul educațional. Elevii de acolo au acces la o versiune modificată a Chat GPT, dar chiar și acolo ei încă testează acest sistem, lucrează pentru a înțelege câ mai bine cum să integreze AI în educație evitând orice risc”.
În Republica Moldova, perioada de boom digital a avut loc în pandemie, a precizat profesorul Lapp, în momentul în care s-au închis școlile, iar elevii au intrat în online. „Cine era în clasa a VIII-a când s-a susținut anul trecut testul PISA? Erau elevii care au terminat clasele primare la începutul pandemiei și care au trecut prin această digitalizare forțată - de voie, de nevoie, în gimnaziu”.
Și nu numai elevii și-au dezvoltat aceste abilități digitale, ci și profesorii. „Gândiți-vă că totul a fost transferat în online. Atunci am învățat cu adevărat ce înseamnă Google Drive, Google Meet, Google Classroom. A fost un avânt serios, copiii fiind martorii direcți ai acestui demaraj în forță. Ei au asistat la această explozie digitală. Cu toții am făcut-o. Nu am avut încotro”.
Ce măsuri propune Moldova după rezultatele PISA 2025: manuale estoniene, revizuirea examenelor și promovarea lecturii
Dacă la Științe și Competențe digitale elevii moldoveni au înregistrat creșteri, rezultatele PISA 2025 la Lectură și Matematică sunt mai slabe față de cele din anul 2022. Concret, la matematică, elevii au obținut 410 puncte, față de 414 puncte în 2022, în timp ce la Lectură punctajul mediu a fost de 404 puncte, cu șapte puncte mai puțin decât la ediția precedentă.
Este motivul pentru care Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a anunțat o serie de măsuri care vor fi luate pe viitor. „În prezent, la matematică lucrăm la un nou curriculum. Introducem manuale estoniene, adaptate pentru clasele I-XII”, a precizat oficialul.
Pentru îmbunătățirea competențelor de lectură, ministrul a declarat că intervențiile vor începe de la vârste mici. Noul curriculum pentru limba română urmează să fie introdus în 2027, iar autoritățile vor continua promovarea lecturii în grădinițe. De exemplu, prin programul „Citește-mi 100 de povești”, au fost distribuite peste 140.000 de cărți în 1.300 de grădinițe din Republica Moldova.
„Vom continua dotarea grădinițelor cu cărți atractive și relevante pentru copii, precum și formarea cadrelor didactice, în cadrul aceluiași program”, a spus ministrul.
Investițiile în cărți vizează și bibliotecile școlare. Potrivit lui Perciun, de la începutul acestui an au fost alocate 6,5 milioane de lei pentru achiziționarea a 60.000 de cărți noi. „Vom continua să investim în promovarea lecturii și în accesul copiilor la cărți de calitate”.
Printre măsurile pe care Ministerul Educației din Republica Moldova intenționează să le propună se află și revizuirea examenelor de clasa a IX-a. Potrivit lui Dan Perciun, subiectele ar urma să pună un accent mai mare pe competențe similare celor evaluate în testarea PISA.
O altă propunere este pilotarea unui program prin care elevii să citească zilnic timp de 30 de minute. „Pentru perioada următoare, alături de alte inițiative, vom propune spre discuție două lucruri: revizuirea conținutului examenelor de clasa a IX-a, cu accent pe competențe similare celor evaluate în cadrul PISA și pilotarea opțională a 30 de minute de lectură zilnică, pentru a încuraja formarea unui obicei constant de lectură în rândul elevilor”, a mai transmis ministrul.
Republica Moldova participă la PISA din 2009, iar anul trecut au fost testați aproximativ 6.600 de elevi de 15 ani. Programul pentru Evaluarea Internațională a Elevilor este organizat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și are loc o dată la trei ani.
![A aruncat toate hainele la 60 de ani! Salma Hayek s-a scăldat goală pușcă în ocean: «60 și recunoscătoare» [15 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/rkek9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL055dEY3MU9FaHlrVFpONU54dkdhdVZ1Z3dkZlJKcU5XNjNQQkdhM2kuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
