România are 30.000 km² de supravegheat în Marea Neagră, dar nu își permite să țină o navă în larg care să ne apere. Motorina e calculată la litru, iar responsabilitatea e pasată
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
România trebuie să supravegheze aproximativ 30.000 de kilometri pătrați din Marea Neagră, până la 160 de kilometri de țărm, însă Forțele Navale nu au resurse pentru a ține permanent o navă în larg. Viceamiralul Mihai Panait, șeful Forțelor Navale Române, spune că inclusiv cantitatea de motorină consumată de nave este stabilită și bugetată cu un an înainte, potrivit unei anchete realizate de „România, te iubesc!”, difuzată de PRO TV.
Cuprins:
Problema devine tot mai importantă pe măsură ce numărul incidentelor crește. Numai în primele opt luni ale anului au fost semnalate peste 31 de drone și mine maritime în zona aflată în responsabilitatea autorităților române.
12 drone semnalate în zona Neptun Deep
Situația este complicată mai ales în largul Mării Negre, unde se află platformele și sondele de petrol și gaze. În primele opt luni ale anului, numai în perimetrul Neptun Deep au fost semnalate 12 drone. Instalațiile se află la aproximativ 160 de kilometri de coastă, iar unei nave a Marinei sau Gărzii de Coastă îi trebuie peste patru ore pentru a ajunge în zonă.
Pe 20 august, o dronă s-a apropiat la numai 500 de metri de platforma Neptun Alpha. Pentru că navele ar fi ajuns mult mai greu, Armata a trimis avioane F-16. Un pilot a tras asupra dronei cu tunul de bord, însă aceasta nu s-a scufundat. Drona a fost neutralizată ulterior de scafandrii militari trimiși în zonă. După incidentele din ultimele luni, atât Forțele Navale, cât și Garda de Coastă au intensificat patrulele în apropierea platformelor.
Șeful Forțelor Navale: „Nu ne putem permite să ținem o navă în permanență în larg”
O prezență navală permanentă presupune însă costuri pe care actualul buget nu le acoperă, explică viceamiralul Mihai Panait.
„Nu ne putem permite să ținem o navă în permanență în larg. Fiecare oră, pentru fiecare militar, are un cost”, a declarat șeful Forțelor Navale pentru Știrile PRO TV.
Fiecare oră de activitate a militarilor și fiecare deplasare a unei nave presupun costuri stabilite în avans. Panait explică faptul că „fiecare litru de motorină” este calculat și bugetat cu aproximativ un an înainte. Pentru patrulare permanentă ar fi nevoie, astfel, de bani suplimentari, dar și de suficiente nave capabile să desfășoare operațiuni de securitate maritimă.
Timpul petrecut pe mare de navele Gărzii de Coastă a scăzut cu aproape 40%
Nici situația Gărzii de Coastă nu este simplă. Potrivit datelor prezentate de Știrile PRO TV, numărul orelor petrecute pe mare de navele instituției a scăzut constant în ultimii ani. În 2022, navele Gărzii de Coastă au acumulat aproximativ 9.800 de ore pe mare. În 2025, numărul a coborât la aproximativ 6.200 de ore, ceea ce înseamnă o reducere de aproape 40%.
Forțele Navale și Garda de Coastă trebuie să acopere însă o suprafață de aproximativ 30.000 de kilometri pătrați, de la litoral până la zone aflate la circa 160 de kilometri în larg.
O dronă a intrat cinci kilometri în Portul Constanța fără să fie detectată
Pe 5 iunie 2026, o dronă maritimă a intrat în Portul Constanța fără să fie detectată și a explodat în Dana 78, în apropierea sediului Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare, ARSVOM. Atunci, drona a pătruns în port printre cele două diguri și a parcurs aproximativ cinci kilometri înainte de explozie.
Pe traseu, a trecut prin zone în care culoarul de navigație se îngustează până la aproximativ 250 de metri și în apropierea mai multor faruri maritime. Unele dintre acestea au camere de supraveghere, iar obiectivele aparțin Direcției Hidrografice Maritime. Patru luni după explozie, clădirile ARSVOM erau încă grav avariate, iar angajații continuau să lucreze în spațiile afectate.
Cele mai multe drone au fost văzute de marinari, nu de radarele Armatei
Cele peste 31 de drone și mine maritime raportate în primele opt luni ale anului au apărut inclusiv în apropierea porturilor Constanța și Sulina și în zona platformelor de petrol și gaze. Potrivit anchetei, multe dintre ele au fost observate de marinarii aflați pe navele din zonă, nu de sistemele radar ale Armatei.
Cu o zi înaintea unui interviu realizat de PRO TV cu șeful Gărzii de Coastă, o explozie fusese raportată și în apropierea platformei de foraj Transocean Barents, aflată la aproximativ 160 de kilometri de țărm. Cauza exploziei nu a fost stabilită.
Cea mai nouă corvetă a României a costat 223 de milioane de euro
Forțele Navale au primit în vara acestui an corveta „August Roman”, cumpărată din Turcia pentru 223 de milioane de euro. Este cea mai modernă navă militară de mari dimensiuni achiziționată de România în ultimii 30 de ani. Nava are un echipaj de 85 de marinari și a venit echipată cu un tun și două mitraliere. Armata intenționează să investească încă aproximativ 46 de milioane de euro pentru montarea unor rachete antiaeriene și antinavă și a altor sisteme de armament. Corveta dispune de senzori și sisteme moderne care permit detectarea mai rapidă a dronelor, minelor și a altor obiecte de mici dimensiuni.
În afara acestei nave și a celor două vânătoare de mine cumpărate la mâna a doua din Marea Britanie, celelalte nave ale Forțelor Navale se află la limita superioară a duratei de exploatare, potrivit sursei citate.
Drona avea 7-9 metri, iar sistemele puteau detecta ținte de 2 metri. Cine trebuia să o vadă?
Prin programul SAFE, România intenționează să cumpere de la compania germană Rheinmetall încă patru nave, pentru aproximativ 980 de milioane de euro. Știrile PRO TV precizează că producătorul a fost întrebat când vor fi livrate navele, însă nu a oferit un răspuns. Autoritățile discută în același timp despre responsabilitatea companiilor care operează infrastructură critică în Marea Neagră.
Ancheta arată și cât de fragmentată este responsabilitatea atunci când apare un incident pe mare. Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, spune că operatorii trebuie să instaleze senzori capabili să semnaleze cât mai devreme apariția unui pericol.
„Așteptarea ca România să funcționeze după o normalitate e o așteptare sănătoasă, dar nu este raportată la realitate”, a mărturisit Miruță pentru sursa citată.
Șeful Forțelor Navale susține, la rândul său, că operatorii platformelor trebuie să investească în camere de supraveghere și sisteme de protecție împotriva minelor și dronelor, în condițiile în care Armata și Poliția nu pot avea permanent nave pe întreaga suprafață care trebuie supravegheată.
„Este responsabilitatea OMV să-și monteze camerele de supraveghere pe aceste platforme, pentru a descoperi din timp aceste drone. Să-și monteze sisteme de protecție pe picioarele platformelor, astfel încât să nu fie lovite de mine marine. Și, mergând mai departe, protecția pe drone aeriene și maritime”, a mai spus viceamiral Mihai Panait, șeful Forțelor Navale Române.
Garda de Coastă, la rândul ei, are atribuții limitate și nu acoperă toate zonele în care pot apărea drone sau mine. Și, în cazul unor incidente, autoritățile invocă inclusiv limitele exacte ale perimetrelor de securitate sau faptul că anumite obiective nu intră direct în zona lor de responsabilitate.
„Nu am acționat. Pentru că nu au fost semnalate fapte de natură penală sau contravențională”, a spus Alexandru Oae, șeful Gărzii de Coastă, pentru „România, te iubesc!”.
Rezultatul este că, de la o instituție la alta, răspunderea ajunge să fie împărțită între Armată, Garda de Coastă, operatorii platformelor și alte structuri care supraveghează infrastructura din Marea Neagră. Și, în timp ce instituțiile explică unde începe și unde se termină competența fiecăreia, incidentele continuă să apară în apropierea porturilor, platformelor și rutelor maritime strategice ale României.
![Aici se duc banii din televiziune! Intrați în vila de lux cu 7 camere a familiei Fodor: Au un măslin uriaș în curte și bucătărie de 22 mp [30 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/p_Wk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL2U4bU1CcVB3RzU2S2txdDk1ck1xVmdoQ05RTzgxYTg5U2sxemUwWE4uanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
![Raiul pe pământ! Cum arată casa cu 5 camere a Mirelei Vaida: Living cu perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 € [27 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
