Controale la sânge în muzeele mari din România: cele 11 probleme găsite și discutate la Guvern. Punctul de pornire: biletele false vândute la Peleș

Un raport privind neregulile grave cu privire la administrarea celor mai mari muzee din țară, dar și a bunurilor de tezaur ale României a fost dezbătut în ședința de guvern din 4 iulie. 

Lista muzeelor cu administrare defectuoasă

Pe lista instituțiilor aflate în subordinea Ministerului Culturii, în cazul cărora a fost raportată administrarea defectuoasă a resurselor, se află Muzeul Național „Peleș”, Muzeul Național „Brukenthal” Sibiu, Muzeul Național de Istorie al României și Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași, se arată în nota înaintată Guvernului României.

Ministerul Culturii anunța, în februarie 2025, inițierea procesului de inventariere a patrimoniului cultural național mobil, printr-o acțiune de verificare a modului în care obiectele de patrimoniu sunt reflectate în evidențele instituțiilor muzeale din subordinea sa. 

16 muzee naționale au fost verificate, acțiunea fiind determinată de două scandaluri fără precedent în istoria recentă a României: posibile afaceri ilegale în muzeul Peleș, suspiciuni confirmate de ancheta Corpului de Control al Ministerului Culturii și furtul coifului dacic din muzeul muzeul Drents din Olanda.

Un singur muzeu din România are pază armată

Recomandări

Ce este taxarea inversă la TVA. Cum funcționează și ce avantaje are? Avocat: „Este ca și cum ai scoate hoții de pe conducta de bani”

Potrivit raportului înaintat guvernului de Ministerul Culturii, au fost sesizate neglijențe grave cu privire la paza bunurilor de patrimoniu, un singur muzeu din România beneficiind de pază armată, „acest aspect constituie o vulnerabilitate mare la adresa bunurilor clasate în categoria juridică tezaur”, se arată în documentul citat. 

În cazul a două muzee, obiecte de patrimoniu au fost găsite depozitate într-un container în curte sau în spații care nu respectă normele de conservare. În plus, comisia de control a descoperit o practică ilegală a unor instituții muzeale din țară (Brukenthal și MNIR): mutarea obiectelor de tezaur pentru a face loc unor expoziții private.

Obiecte de tezaur „sustrase” din muzee

De asemenea, Ministerul Culturii a raportat Guvernului că a primit reclamații cu privire la „sustrageri și înlocuiri ale obiectelor de tezaur”, ca atare, în prezent este în derulare o verificare a bunurilor din această categorie „pentru a avea situația reală a acestora”.

Recomandări

Primul scandal între echipele PSD, PNL, USR și UDMR pe creșterea taxelor: „Kelemen Hunor a propus ședințe de terapie, a fost o ploaie de invective”

De altfel, Libertatea a semnalat astfel de probleme identificate și la Peleș unde au fost raportate dispariții misterioase din colecțiile familiei regale, poliția din Sinaia având deja deschis un dosar penal, iar mai mulți angajați au fost audiați.

Concluziile comisiei de control

1. Muzeul Național de Istorie al României este singura instituție muzeală care are pază armată asigurată de Jandarmeria Română. Acest aspect constituie o vulnerabilitate mare la adresa bunurilor clasate în categoria juridică tezaur. 

2. Încălcarea procedurii de inventariere: un singur număr de inventar pentru mai multe bunuri clasate în categoria juridică tezaur (Muzeul Național Bran, Muzeul Național Peleș).

3. Bunurile de patrimoniu depozitate și păstrate în container în curtea muzeului (Muzeul Național ”George Enescu”, cu o parte din obiectele clasate aflate în container la București, o parte din obiectele clasate la Conacul Rosetti – Tescani, județul Bacău, și o parte la Casa Memorială ”George Enescu” din Sinaia)

Jucăriile vechi alungă obiectele de tezaur

4. Existența unui „muzeu în muzeu”, fără forme legale (Muzeul jucăriilor în incinta Muzeului Național de Istorie al României). Spațiul ocupat de această structură afectează bunurile clasate în categoria juridică tezaur prin faptul că acestea nu pot fi expuse, iar alte expoziții noi nu pot fi deschise din cauza lipsei spațiului.

Recomandări

Povestea porcului electoral. Ce pedeapsă a primit un bărbat din Iernut care le-a dat alegătorilor câte un kil de carne şi o bere, ca să voteze cu primarul

n.r. – Muzeul Jucăriilor funcționa de șase ani la București, în două camere puse la dispoziție în cadrul clădiri Muzeului Național de Istorie. În aprilie 2025, asociația care îl administrează a primit o notificare de la conducerea Muzeului Național de Istorie, prin care a fost informată că trebuie să elibereze spațiul care le-a fost acordat. Cel mai probabil decizia a fost luată ca urmare a controlului dispus de Ministerul Culturii. 

5. Încheierea de contracte între muzeu și terți pentru expoziții fără respectarea procedurilor legale (Muzeul Național „Brukenthal” Sibiu). Organizarea expoziției „Deschisul de nepătruns” desfășurată la Palatul Brukenthal, în perioada 21 iunie – 31 iulie 2024 (eveniment în cadrul FITS 2024) a presupus eliberarea a 5 săli de expoziție și mutarea a peste 100 bunuri de tezaur din sălile respective. (n.r. – „Deschisul de nepătruns” este o expoziție a lucrărilor semnate de Ioan Sbârciu).

6. Întârzierea nejustificată a emiterii certificatelor de clasare și transmiterea acestora către muzee (Direcția Județeană de Cultură Sibiu). Întârzierea emiterii certificatelor de clasare diferențe între bunurile de tezaur clasate aflate în evidența muzeului și cele aflate în evidența Ministerului Culturii.

Obiecte de valoare expuse în umezeală

7. Administrarea defectuoasă a muzeului și a resurselor (Muzeul Național „Peleș”, Muzeul Național „Brukenthal” Sibiu, Muzeul Național de Istorie al României, Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași).

8. Lucrări de amenajare interioară efectuate fără acordul Direcției Județene de Cultură, în cazul imobilelor clasate în categoria juridică a monumentelor istorice categoria A (Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași, Muzeul Național „Brukenthal” Sibiu).

9. Spații de depozitare a bunurilor clasate care nu respectă normele de conservare și restaurare (Muzeul Național de Istorie al Transilvaniei Cluj-Napoca – depozite cu infiltrații masive, umezeală).

10. Imobile care au nevoie de reparații urgențe pentru a putea permite funcționarea muzeelor (Muzeul Național „Brukenthal” Sibiu, Muzeul Național „George Enescu”, Conacul Rosetti – Tescani, Muzeul Național de Istorie al României).

11. Din totalul de 16 muzee, în șapte conducerea este asigurată de manager interimar începând cu anul 2010.

Numeroase reclamații privind biletele false

În nota înaintată Guvernului de către Ministerul Culturii se face referire „numeroase reclamații” privind „vânzarea de bilete false” care permit accesul în incinta muzeului. 

În document nu este menționat și numele instituției incriminate, dar putem deduce că este vorba despre Muzeul Național Peleș, verificat în acest sens, la sfârșitul anului trecut, de Corpul de control după ce Libertatea a dezvăluit cum funcționează rețeaua angajaților care fură statul român și Casa Regală prin metoda biletelor revândute. 

Ca urmare a acestei anchete, Ministerul Culturii a cerut desființarea caselor de bilete de la Peleș și introducerea unui sistem automat care să elibereze tichete pentru vizitatori.

„Implementarea de soluții tehnice care presupun automatizarea accesului în muzee și eliminarea casieriei. Ministerul Culturii a primit numeroase sesizări cu privire la vânzarea de bilete false. A fost trimis Corpul de control al ministrului culturii, iar în urma controlului efectuat au fost sesizate organele abilitate”, se arată în raportul înaintat Guvernului. 

Furtul tezaurului pus pe seama managerilor interimari

Într-o informare de presă postată pe site-ul Guvernului, se arată că a fost luată în discuție modificarea legislației privind exportul de bunuri culturale, prioritizarea investițiilor în infrastructura muzeală, evaluarea necesarului de personal, schimbarea criteriilor de selecție a managerilor și organizarea de concursuri pentru posturile interimare. 

Furtul obiectelor de tezaur sunt puse pe seama managementului interimar al acestor instituții.

Din cele 16 muzee aflate în subordinea Ministerului Culturii, șapte sunt conduse de manageri interimari: Muzeul Național „Brukenthal” Sibiu, Muzeul Național de Artă al României, Muzeul Național de Istorie al României, Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași, Muzeul Național „Brătianu”, Muzeul de Artă „Vasile Grigore – Pictor și colecționar” București, Muzeul Național Bran. În cazul acestor muzee nu s-a realizat reevaluarea bunurilor clasate. 

Furtul bunurilor clasate în categoria juridică tezaur (Coiful de la Coțofenești și brățările dacice) și valoarea de asigurare foarte mică sunt rezultatul managementului interimar, arată sursa citată. 

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro